Activitati in perioada 7-11 decembrie

In activitatea domnului deputat Cornel Itu, luna decembrie constituie un bun prilej de bilant.

In acest sens, in zilele de 7 si 8 decembrie 2011, a intreprins vizite de lucru la Salina Ocna Dej si la Spitalul Municipal Dej, doua unitati sprijinite prin interventii in Parlamentul Romaniei.

Cu acest prilej s-au derulat noi discutii de colaborare in legatura cu valorificarea sarii de la Ocna Dej, precum si cu privire la necesitatea sprijinului in directia inzestrarii Spitalului Municipal cu un tomograf.

Domnul deputat si-a oferit disponibilitatea sprijinirii celor doua unitati in toate problemele in care este solicitat.

In data de 08.12.2011 domnul deputat a participat la Gala Laureatilor Topul Antrepenorilor Privati Cluj 2011 care a avut loc la Cluj-Napoca.

In data de 11.12.2011 domnul deputat Cornel Itu va lua parte la hramul bisericii ortodoxe Sf. Ierarh Nicolae din parohia Dej Valea-Codorului.

Activitati in perioada 25-27 noiembrie 2011

Azi 25.11.2011 ora 16.00 domnul deputat Cornel Itu, prsedintele Organizatiei Municipale PSD Dej, va participa la o intilnire cu pensionarii din cadrul Organizatiei PSD Huedin.

In data de 26.11.2011 ora 10.00 domnul deputat Cornel Itu, presedintele Organizatiei Municipale Dej, va participa la inaugurarea Centrului de Formare in Descarcerare si Asistenta Medicala de Urgenta din cadrul ISU Cluj. Activitatile vor avea loc la sediul ISU Cluj.

In aceeasi zi incepind cu ora 16.00 va participa la un concert de colinde organizat de Biserica Greco-Catolica de pe Dealul Florilor din Dej.

In data de 27.11.2011 ora 13.00 domnul deputat Cornel Itu insotit de consilierii Nelu Anca si Dorin Barbu va participa la sedinta Organizatiei Locale PSD Mica pentru desemnarea candidatilor la alegerile locale din 2012. Sedinta va avea loc in localitatea Nires.

In aceeasi zi la ora 16.00 domnul Itu va participa la sedinta Organizatiei Locale PSD Apahida.

Refacerea podului de la Chinteni

Întrebare

Adresată : Domnului Prim Ministru Emil Boc                     

De către : Deputat PSD Cornel Itu

Obiectul întrebării : Podul de la Chinteni                                                                   

Domnule Prim Ministru,

În perioada iunie-august 2010, din cauza precipitațiilor abundente localitatea Chinteni a fost grav afectată  de inundații. Apele au distru peste 100 de hectare de teren arabil, peste 50 de gospodării individuale, precum și o serie de elemente de infrastructură.

În urma evaluărilor în scopul stabilirii exacte a pagubelor și alocarea fondurilor necesare refacerii obiectivelor distruse , in special a infrastructurii, comuna Chinteni s-a situat la nivelul județului pe locul al doilea ca valoare a pagubelor.

Un obiectiv de primă necesitate și urgență a fost podul din localitate, în urma distrugerii căruia, o parte din populația comunei a rămas total  izolată. O soluție de moment, cu caracter provizoriu, a fost construirea unui pod de pontoane de către un detașament al Armatei 4 Gemina.  Acest pod aparține armatei, se folosește numai pentru situații de urgență, ca urmare, de atunci și până astăzi Primăria Chinteni e nevoită să obțină lună de lună aprobare din partea Ministerului Apărării.

Interesată în rezolvarea situației, Primăria Comunei Chinteni, a elaborat un proiect de reconstrucție a podului, a obținut toate  aprobările, mai puțin fondurile necesare.

Având în vedere că podul distrus se  încadrează în proiectele de finanțare elaborate de Guvern în acest scop, vă întreb domule Prim Ministru:

  1. Cum poate Primăria Chinteni să beneficieze ca și alte localități din județ, de fondurile necesare construirii podului distrus de inundațiile din anul trecut?
  2. Cui trebuie să se mai adreseze Primăria Chinteni și cât trebuie să mai aștepte locuitorii comunei pentru a circula în condiții normale?

Aștept răspuns în scris sau oral.

Cornel Itu
Deputat PSD Colegiul nr. 6 Dej
Circumscripţia Electorală 13 Cluj

Declaratie politica – De la o democrație firavă, la o dictatură crâncenă

Stimați colegi,

Au trecut aproape 22 de ani, de când ne străduim să implementăm și să realizăm în practică conceptul de democrație.

Democrația este o formă de organizare și conducere politică a societății prin consultarea cetățenilor, ținând cont de voința acestora, de interesele și aspirațiile de progres ale țării.

Este guvernarea de către popor, puterea supremă revenind poporului și fiind exercitată direct de el sau de către reprezentanții aleși conform unui sistem electoral liber.

Pornind de la aceste principii de-a lungul vremii s-a cristalizat un ansamblu de legi clare aplicate în organizarea și desfășurarea vieții sociale din societatea modernă, de neconceput în afara unor alegeri libere, la toate nivelele structurilor existente.

Alegerea președintelui, a membrilor parlamentului, a președinților de consilii județene, a primarilor este un proces complex, are la bază o luptă de  idei și programe prin care se cern cei mai buni, cei care reprezintă cu adevarat expresia voinței majoritare a populației.

Reducerea procesului electoral la un singur tur de scrutin, pe toate palierele de organizare politică duce în prealabil la sărăcie de idei și inițiative și apoi evident la dictatură. Pe această cale Parlamentul devine un fel de Mare Adunare Națională condusă de președintele suprem, consiliile județene si primăriile ajung pe mâna unor mici dictatori în cârdășie cu baronii locali, distrugându-se dacă ne referim la țara noastră a firavilor muguri de democrație în care poporul și-a pus atata speranță.

În țările cu o democrație consolidată se aplică cu succes alegerile pe programe, pe concurență între candidați, sistem pe care l-am agreat, l-am adoptat și noi. Sistemul sigur că nu-i perfect, dar poate fi și trebuie îmbunătățit, nu prin schimbarea sa, ci prin schimbarea celor aleși.

Exprimându-mă fără ocolișuri, alegerea organelor de conducere fie la nivel central fie la nivel local, duc inevitabil la puterea personală, la impunerea voinței personale, la reîntoarcerea în trecutul nu prea îndepărtat.

În consecință, motivul invocat cu privire la costurile alegerilor este un fals. Costurile alegerilor electorale se compensează din buna funcționare a societății consecința unor alegeri corecte și democratice, realizate de popor în folosul său.

Cornel Itu
Deputat PSD

Reuniunea Adunarii Parlamentare a Initiativei Central-Europene

In prioada 09-11 noiembrie 2011 domnul deputat Cornel Itu, presedintele Organizatiei Municipale PSD Dej, va participa la Reuniunea Adunarii Parlamentare a Initiativei Central-Europene, care urmeaza sa se desfasoare la Belgrad.

Principalele obiectiva strategice ale Initiativei Central-Europene sunt: facilitarea crearii unei Europe unite, fara linii de demarcatie, reunind toate statele, regiunile, natiunile si cetatenii de pe continent; axarea cooperarii pe oferirea de asistenta in vederea intaririi capacitatilor statelor membre mai putin dezvoltate si a celor care au mai mare nevoie de dezvoltare economica; avansarea procesului de extindere a UE, facilitarea cooperarii regionale in vederea integrarii europene a statelor aspirante la statutul de membre UE.

România îi este datoare lui Paul Goma!

Declaraţie politică

România îi este datoare lui Paul Goma. Parlamentul trebuie să acţioneze de urgenţă pentru redarea cetăţeniei române acestui erou

Zilele trecute a fost redactată o scrisoare deschisă adresată Parlamentului. Care semnalează o situaţie scandaloasă, nedemnă pentru România, pentru neamul nostru. Este semnată de aproape 350 de personalităţi din toate domeniile de activitate. O redau:

„Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?

Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.

Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.

Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.  E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.

Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de apatrid.

E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.

Text redactat de Alexandru Petria

Semnatari:

Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Cristea-Enache, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu, Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava, Săsăran Ioan, Cristian Tiberiu Florea, Mihai Goţiu, Iulian Capsali, Vasile Ernu, Radu Vancu, Iulia Ralia, Sanda Văran, Aliona Grati, Marcel Ion Fandarac, Simona Murgoci, Daniela Lungu, Sabin Gherman, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Coande, InimaRea, Sorin Mărculescu, Mircea Popa, Mihnea Paraschivescu, Viorica Niscov, Alexandru Platon, Sorin Gîrjan, Mihai Rădulescu, Marian Popa, Nicolae Eremia, Virgil Diaconu, Teodor Cristescu, Cîrnicianu Cristina, Nicolae Manolache, Luminita Dejeu, Mari Giu, Octavian Capatina, Daniel Rameder, Doina Uricariu, Liviu Dimitriu, Paul Alexandru Drogeanu, Andreea Drogeanu, Ovidiu Simonca, Serban Anghel, Constantin-Andrei Rusu, Mircea Otinescu, Gabriel Radu, Pompiliu Comşa, Mugur Grosu, Adrian Stasek, George Chiriac, Norbert Matei, Mircea Bostan, Vasile Cornea, Vladimir Dumitru, Ileana Enache, Lucian Comino, Mihai Rogobete, Tudor Anton, Lucian Piuca, Aida Minerva Tanasescu, Al.Florin ŢENE, Cati Minecan, Sorin Bocancea, Dragos Minca, Ovidiu Stanomir, Adrian Scurtu, Doru Beldiman, Șerban Tomşa, Babalic Elena Mirela, Doina Drăguţ, Andreas-Rudi Chiru, Adela Motoc, Gina Cecilia Pistol, Sorin Militaru, Grigore L. Culian, Horia Pătraşcu, Nora Kallos, Diana Iepure, Dragos Varga, Adrian Georgescu, Vladimir Tescanu, ANA EDELMAN, JOHANN H. EDELMAN, Gheorghe MINEA, Gabriela Stoica Mărculescu, Miron Scorobete, Claudiu Şular, Gh.Dogaru, Oana Dumitrescu-Corbeanu, Mircea Pricăjan, Christine-Marie Turcu, Adrian David, Daniela Sitar-Taut, Şerban Foarţă, Claude Karnoouh, Vasile Constantin, Gabriel Daliş, Ion Pop, Ioan Groşan, Codin Olariu, Gh. Buzatu, Stelian Rotariu, Lenuţa Puşcaş, Ovidiu Nimigean, Alexandru Moraru, Mihai Iliescu, Ana Ilisescu, Tiberiu Farcas, Nicolae Poteras, Marcel Enache, Mircea Tuglea, Viorica Nişcov, Alexandru Vakulovski, Carmen Ene, Vitalie Brega, Kiddy Gavrila, Constantin Ţuţuianu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Gheorghe Grozea, Ioana Lupaşcu, Julien NICOL, Camelian Propinatiu, Aleksandar Stoicovici, Sorin ILIESIU, Oana Catalina Bucur, Anatol Petrencu, Ion Simuţ, Petarlecean Vladiana, Alexandra Svet, Andrei Oancea, Mihaela Cartis, Theodor Nicola Fronea, Alexandru Fronea, Victoria Railean, Mihnea Blidariu, Sorin Roiban, Marius Mihalache, Viorel Cucu, Stefanescu Roselina Daniel, Mircea Dinutz, Cătălina Bălan, Călin Platon, Octav Pelin, Vasile Soimaru, Monica Fackelmayer, Victor Lite, Paul Spirescu, Adrian Botez, Dinu Simon, Rodica Lăzărescu, Sorin Ciurel, Lucian Vintan, Cornel Galben, Adriana Cocu, Daniel Vighi, Theodor Orăşanu, Cristi Cimpineanu, Florentina Borgovan, Igor Ursenco, Nina Corcinschi, Aurel Opiatră, Horia Muntenus, Ovidiu Banu, Dana Banu, Bogdan Creţu, Maricel Tilibasa, Florin Hălălău, Monika Lungu, Livia Zmeu,  Florin Carlan, Carmen Hariton, Cucos Oleg, Anca Nicoleta Georgescu, Ioan Caprosu, Chris Tanasescu, Moni Stănilă, Cotelea Alexei, John Enache, Ion Coja, Radu Millea, Mihai Istratescu, Micael Nicolas, Eugen Radu, Viorel Savin, Gabi Bota, Johanna Russ, Lucian Tanase, Emilia Dănescu, Mihai Carabet, Dana Tapalagă, Nicolae Josan, Lora Josan, Doru Josan, Cătălin Josan, Ruxandra Josan, Ghenadie Brega, Dorel Andrieş, Doina Dziminschi, Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, Florin Staicu, Stefan Maris, Dragos Dumitrescu, Mihai FLOAREA, Corina Rădulescu, CASSIAN MARIA SPIRIDON, Ion Barbu, Andrei Alexandru, Mariana Pasincovschi, Ludmila Pasincovschi, Alexandru Pasincovschi, Nicolae Pasincovschi, Cezar Cozma, Maria Cozma, Elena Fornea, Cristina Sfeclă, Simona Ionescu, Marilena Rotaru, Janina Lungu ,Anton Stanciu,Aurelia Comsa,Romica Balan,Dan Florin Chiritescu,Stan Gradinaru,Neculai Danu,Catalin Antohi,Mihaela Antohi,Vivi Antohi, Andrei Antohi, Vasile Gogea, Florin Dochia, Mihaela Rameder, Viorel Banu, Radu Afrim, Ciprian Birtea, Mihai Şomănescu, Liviu Mihaiu, Chiritoiu Anamaria-Cristina, Barbieru Ioan Bogdan, Alexandru Pecican, Radu Rizescu, Maia Martin, Florin Puşcaş, Mircea Duţiu, Antoniu Poienaru, Petru Juravlea, Daniel Onaca, Cristina Boscaneanu Stoianovici, Radu Ulmeanu, Luminita DUCA-SANDA, Jamal Curbisa, Mihaela Mihai, Cristian Donciu,Ion Olaru Calieni, Stan Petrescu, Bogdan Muresan, Ion Cristofor, Alexandru Vaida, Nichita Danilov, Miruna Munteanu, Roxana Ştiubei, Argentina Gribincea, Romeo-Valentin Musca, Constantin Boncescu, Ana Maria Ciceala, Gheorghe Grigurcu, George Arion, Felicia Feldriorean, Ioan Scorobete, Nedeea Burcă, Ruxandra Anton, Radu Humor, Dumitru Troanca, Alexandru Ovidiu Vintila, Octavian Mihaescu, Marin Ifrim, Angela Baciu, Margareta Chicu, Silvia Codreanu, Petru Ionescu, Constantin Dobre, Gheorghe Petrov, Angela Baciu, Gabi Schuster”

Ca român, nu pot să răspund decât intr-un singur fel întrebării „Paul Goma nu merită cetăţenia română?” din titlul scrisorii deschise: merită! Este, a fost şi o să fie român. Un român care a făcut Istorie. Ca parlamentar, m-am gândit la o soluţie pentru a spăla ruşinea-  voi înainta un proiect de lege care să remedieze problema lui Paul Goma şi a tuturor celor aflaţi în situaţia sa.

Am speranţa  că parlamentarii din toate partidele o să voteze legea.

Cornel Itu,
Deputat PSD

Politizarea sistemului sanitar

Declarație politică    

Temă : Politizarea sistemului sanitar

Stimați colegi,

În teorie, de ani de zile noi, reformăm sistemul sanitar, în realitate, facem tot ceea ce este posibil pentru distrugerea lui.

Folosesc persoana a doua plural, pronumele noi, pentru că, în final, cu vot pro sau contra, puterea își impune voința, făcându-ne părtașii unor măsuri aberante îndreptate  împotriva ființei noastre naționale.

Coaliția, în îngâmfarea ei nemărginită, își poate revendica cu mândrie cel puțin următoarele izbânzi :

– ceață și ape tulburi în raporturile dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății, ambiguitate alimentată de interese potrivnice în sânul coaliției;

– desființarea și transformarea de formă a multor unități spitalicești funcționale în case pentru bătrâni;

– reducerea numărului de posturi în sănătate și în paralel, blocarea altora;

– salariile de mizerie și culpabilizarea continuă a personalului medical, medici rezidenți plătiți cu fabuloasa sumă de 870 de lei pe lună, plus 20 de bonuri de masă în valoare de 9 lei;

– exodul personalului medical spre alte țări, oricare ar fi ele, în afară de România;

Și dacă e să vorbim despre plecarea masivă spre alte zări, înțeleg clar că este un fenomen încurajat și dirijat, pe de-o parte de mult trâmbițata reformă din sănătate dar și de îndemnurile prezidențiale. O fi ceva ce imi scapă mie, și-anume, că e de bon ton să mergi în străinătate ca să fii tratat de medici români. Probabil, aici se ascunde adevăratul sens al reformei, tratamentul elitei românești, pe bani europenești.

La baza tuturor acestor tare, stă de fapt, de ani buni, politizarea sistemului sanitar, cireașa de pe tort a marii reforme din sistemul sanitar românesc.

Asistăm acum la o adevărată epurare politică a cadrelor medicale de conducere. Indiferent de calificarea lor, de realizările profesionale, singurele care trebuie să conteze în desemnarea pentru diverse funcții, o seamă de personalități merituoase din lumea medicală, sunt înlăturate pentru simplul motiv că nu aparțin partidelor de guvernământ. Ele sunt înlocuite cu persoane mai mult sau mai puțin competente, uneori, chiar împotriva voinței acestora.

Ar fi cazul să înțelegem o dată pentru totdeauna că sănătatea, printr-un sistem bine organizat, este condiția esențială pentru existența omenirii, iar cei care ne-o asigură în cele mai multe cazuri sunt de neînlocuit. Politizarea actului medical denaturează valoarea sa adevărata și dreaptă, duce  sublimul în  derizoriu.

Această practică de politizare cu orice preț a sistemului sanitar are urmări catastrofale nu numai în direcția sănătății fizice a celor suferinzi, ea reprezintă un atentat criminal la adresa ființei noastre naționale.

Despre ce vorbim oare? Despre interese meschine de partid,  despre inconștiență?

Cornel Itu
Deputat PSD

Solutii pentru angajatii Nokia de la Jucu

In data de 6 octombrie, presedintele PSD, Victor Ponta, a avut o intalnire cu angajatii Nokia din comuna Jucu, pentru a le asculta nemultumirile si a incerca sa gaseasca o rezolvare in situatia retagerii investitorului finlandez. La eveniment a participat si dl. deputat Cornel Itu, bun cunoscator al zonei si al problemelor cu care se confrunta locuitorii de aici.

Interpelare privind retrocedarea unui imobil

Adresată: Domnului Ministru al  Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaș
De către  :  Cornel Itu deputat PSD
Obiectul interpelării :  Retrocedare imobil

Domnule Ministru,

Numeroși cetățeni din Municipiul Dej s-au adresat Biroului Parlamentar cu sesizări privitoare la imobilul situat pe strada Crângului nr.1 ( bl. VO3).  Este vorba despre o construcție începută înainte de 1989 și neterminată. Această construcție cu destinație de spații comerciale și locuințe, ca toate celelalte ridicate în epoca respectivă, aparținea statului român, reprezentat prin Consiliul Local și Primărie.

Stadiul în care se găsea construcția în 1989, nu oferea nici o posibilitate de utilizare, fiind vorba în fapt numai de fundație și stâlpi.

Continuarea și terminarea clădirii necesita sume importante de bani de care Primăria Dej nu dispunea la data respectivă.

În același timp, Poliția Municipiului Dej, lipsită de un sediu propriu, funcționa în clădirea Tribunalului care aparține Ministerului Justiției. Situația existentă reprezenta pentru Poliția Dej o oportunitate de-a avea un sediu propriu. În acest sens, Primăria Dej, pe baza unui protocol, a  cedat Poliției blocul respectiv, în mod gratuit.  În continuare, urma ca poliția cu fonduri guvernamentale să termine construcția cu destinația : sediul instituției, precum și câteva  apartamente de serviciu.

Din păcate, de la data cedării imobilului către Poliție, s-au scurs aproape 20 de ani, timp în care, nu s-a făcut nimic, clădirea a intrat într-un proces ireversibil de degradare. Ca urmare, cetățenii sunt îngrijorați de pericolul pe care îl reprezintă, pericol real de prăbușire al zidurilor. În același timp, ei sunt nemulțumiți de aspectul de ruină în care se găsește, în centrul unui cvartal înfloritor de blocuri, precum și de faptul că terenul înconjurător a devenit un maidan insalubru.

Primăria Dej, având acum mijloacele necesare, s-a adresat Ministerului Administrației și Internelor solicitând retrocedarea clădirii pentru ca în urma unei expertize, să soluționeze problema. Răspunsul primit din partea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, este departe de realitate, întrucât pretinde pentru retrocedare fie suma de 1.411.390,0284 RON, fie primirea în administrație a unor apartamente în locație similară celei pe care o deține bl. VO3. Suma de mai sus, reprezintă în viziunea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, recuperarea sumelor investite în imobil, actualizate cu indicele de inflație. Întrucât Primăria nu a primit niciodată bani, nici în calitate de proprietar și nici în calitate de constructor, consider o absurditate pretenția Inspectoratului de Poliție Județean Cluj. Dacă IPJ Cluj a făcut investiții, care nu s-au materializat niciodată în imobil, urmează  să își recupereze banii de la firma de construcții cu care are probabil un contract de lucrări.

Domnule Ministru, este de competența dumneavoastră să analizați situația și să luați măsurile ce se impun.

Alături de cetățenii Colegiului pe care îl reprezint, vă rog să răspundeți în scris și oral:

1. Care este poziția dumneavoastră în această problemă?

2. Cum vedeți rezolvarea ei în fapt și în timp?

Vă rog răspuns în scris şi oral.

Cornel Itu deputat PSD
Dej, 03 oct 2011

Lecţia Nokia pentru români. Lipsa de acţiune este iresponsabilitate!

Ceea ce s-a întâmplat cu Nokia lângă Cluj ar trebui să ne deschidă ochii. Să învăţăm. Să învăţăm după ce încheiem discuţiile pe marginea locurilor de muncă pierdute, pe seama vinovăţiei guvernului Boc pentru plecarea finlandezilor, care este de netăgăduit, dar şi cele focalizate asupra contextului internaţional.

Este o realitate că investiţiile străine au tot scăzut: 2007 – 9 miliarde euro; 2008 – 9,5 miliarde euro;  2009 – 3,5 miliarde euro; 2010 – 2,6 miliarde euro şi în 2011(situaţie preliminară) – 1,8 miliarde euro. Este o realitatea că pleacă multinaţionalele. Că Moody’s  a dublat indicele de risc de intrare în incapacitate de plată a statului. Dar, la fel, este tot o realitate că politicienii de la putere nu vin cu măsuri eficiente pentru contracararea fenomenului.

De ce pleacă aceste firme? Din cauza taxelor prea mari. De ce să stea în această ţară, dacă găsesc condiţii mai prielnice în alte părţi? Ei privesc România doar din perspectiva profitului propriu, ca pe-un loc oarecare de pe harta lumii.

Criza economică mondială şi episodul cu Nokia ne dau o lecţie. Dacă nu-i desluşim înţelesul, viitorul este sumbru. Ce e de făcut? Două lucruri – scăderea tuturor impozitelor în ceea ce priveşte firmele şi forţa de muncă, până la a le avea cele mai mici din regiune, inclusiv a TVA-ului, şi încurajarea dezvoltării firmelor româneşti. Până n-o să avem o clasă mijlocie autohtonă puternică, n-o să fie o stabilitate veritabilă în ţară. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie – dacă Nokia avea acţionari români, îşi luau aşa calabalâcul să plece?

Vremea vorbelor a trecut. Lipsa de acţiune este iresponsabilitate.

Cornel Itu,
Deputat PSD