Proiect de lege pentru a ușura finanțarea sportului

Am elaborat și am inițiat în această săptămână un proiect de lege de importanță majoră pentru structurile sportive, pentru buna desfășurare a activității acestora, în special în privința asigurării unei continuități în ceea ce privește finanțarea lor. Proiectul de lege, pe care mă bucur că l-au semnat, alături de mine, numeroși colegi din Grupul Parlamentar al PSD, va modifica Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Scopul acestei legi, care sper că va fi adoptată și aplicată într-un viitor nu prea îndepărtat,  este crearea unor condiții reale și de egalitate de șanse pentru accesarea de fonduri nerambursabile pentru toți operatorii de programe, în special pentru cei din domeniul sportului.

Aprobarea Bugetului are o perioadă considerabilă de dezbatere până la aplicare, și uneori se prelungește, fapt care conduce la blocarea desfășurării programelor (a campionatelor sau turneelor) în perioada ianuarie-martie, întrucât nu se pot deconta cheltuielile care pot fi dovedite prin chitanțe și facturi (arbitraj, cazare, masă, servicii medicale, transport, care asigură buna desfășurare a proiectului), având în vedere legea care e acum în vigoare. Așadar, am considerat că se impune o schimbare! Principala modificare pe care am adus-o prin proiectul meu este că se înlocuiește condiția temporală a anului bugetar cu condiția contractării de achiziții, bunuri sau servicii strict în scopul programului respectiv. Cred că modificarea conduce la o mai bună aplicare a dispozițiilor legii și acoperă alte ipoteze care nu se intersectau cu anul bugetar. Astfel, cheltuielile vor fi eligibile dacă se dovedesc că au fost oportune și justificate în scopul programului, eliminându-se rigiditatea limitei temporale.

Promovarea sportului și sprijinirea activității sportivilor reprezintă pentru mine o prioritate în activitatea parlamentară, cred în forța sportului de a modela caractere și de a crea baza unei vieți sănătoase și fericite, în special când vine vorba de tânăra generație.

9 Mai – Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Pentru România, ziua de 9 Mai are tripla semnificaţie: Ziua Europei, Ziua Independenţei proclamată în 1877 şi Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial din anul 1945.

Ziua de  9 Mai 1877 a fost un moment crucial in istoria poporului român, reprezentând declararea independenţei României faţă de Imperiul Otoman de către Mihail Kogălniceanu. Declaraţia unirii a declanșat Războiul de Independenţă, ȋn urma căruia, prin  conferința de pace de la Berlin din 1878, s-a decis ca Rusia să recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. În schimb, Rusia prelua județele din sudul Basarabiei.

Cea de-a doua semnificaţie a zilei de 9 mai este legată de sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite. Acest moment a reprezentat finalul celor peste 2000 de zile ȋn care 50 de milioane de oameni și-au pierdut viaţa ȋn lupte care păreau nesfârșite.

Totodată, 9 mai este sărbătorită ca Ziua Europei pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. A fost baza construcţiei unei Europe unite, devenită astăzi Uniunea Europeană.

Astfel, ziua de 9 mai reprezintă pentru poporul roman amintirea unui moment crucial ȋn câștigarea independenţei, finalitatea luptelor date ȋn timpul celui de-Al Dolilea Război Mondial, dar și sărbătoarea unui parteneriat la nivel eurpean prin care consolidăm pacea și ordinea politică, eonomică și socială alături de alte state.

Ziua Naţională a Tineretului

România şi-a instituit ziua de 2 Mai ca Zi Naţională a Tineretului, prin lege, în anul 2004, după ce în perioada comunistă aceasta fusese singura zi de sărbătoare legală pentru tineret.
Cu prilejul Zilei Naționale a Tineretului, vă doresc tuturor să vă bucurați de viață si să continuați să credeți în visele voastre alături de cei dragi!

1 Mai – Ziua Muncii

In ultimii ani, ziua de 1 Mai a devenit pentru români un simplu repaus de la muncă, o zi liberă pe care aleg să o petreacă prin diverse activităţi, ȋnsă puţini sunt cei care cunosc  adevărata semnificaţie a acestei zile.

La originea semnificaţiei zilei de 1 Mai ca Ziua Internaţioanală a muncitorilor stă reducerea normei de lucru la 8 ore pe zi, solicitare venită din partea sindicatelor și ca urmare a numeroaselor proteste din Statele Unite și Canada ȋn perioda anului 1872.  

In anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor.

In România, ziua de 1 Mai a fost sărbătorita pentru prima dată ȋn anul 1890, ȋn timpul domniei lui Carol al II-lea. In perioada interbelică, această zi a fost declarată “tolerată”, iar  manifestaţii de mai mare amploare au avut loc abia după instaurarea regimului comunist ȋn România. Manifestaţiile din perioada comunistă erau de natură propagandistă, cu mesaje orientate spre clasa muncitorească. După revoluţia din anul 1989, ziua de 1 mai a fost marcată prin activităţi ȋn aer liber.

 Cu prilejul apropierii acestei zile, să le reamintim românilor că trebuie să cinstească eforturile celor care acum 146 de ani au ieșit ȋn stradă să-și ceară drepturie pentru condiţii normale de muncă.

Economie si istorie la confluenta Somesurilor

Editia a II-a a Scolii Academice Internationale „Dr. Teodor Mihali- Bancherul” cu tema: „Economie si istorie la confluenta Somesurilor”.

Felicit ASTRA Dej pentru organizarea acestui eveniment care face mandrie comunitatii dejene prin promovarea culturii somesene!

O lege care va sprijini activitatea autorităților locale și investițiile!

Am votat, în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, care a avut loc miercuri, 25 aprilie, pentru adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi și îmi exprim speranța ca această lege deosebit de benefică pentru autoritățile locale să fie adoptată și de către Senat, în calitate de Cameră decizională. Proiectul urmărește să asigure corelarea unor prevederi din Legea 94/1992 cu standardele internaționale de audit, respectarea dispozițiilor privind tehnica normativă în elaborarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, clarificarea unor dispoziții pentru a înlătura incertitudinea juridică, precum și actualizarea unor termeni.

O modificare importantă adusă de acest proiect este cea care se referă la prerogativele Curții de Conturi. Astfel, “Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, prin forme ale auditului public externe, fără a se pronunţa asupra oportunităţii operaţiunilor”. Prin urmare, Curtea de Conturi nu va mai avea posibilitatea de a se exprima asupra oportunității unei investiții locale, această responsabilitate rămânând în atribuțiile autorităților locale, fapt care va duce la o mai bună desfășurare a activității primăriilor, care vor avea mână liberă în privința proiectelor.

Totodată, conform proiectului adoptat miercuri, Curtea de Conturi va solicita și va ține cont de punctul de vedere al Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, întrucât ambele controlează autoritățile pentru respectarea cadrului juridic în organizarea licitațiilor și semnarea contractelor de achiziție publică.

Așadar, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, cred că va exista un control de calitate și legalitate mai exact, mai riguros al faptelor față de care auditorii publici externi ai Curții de Conturi consideră că au identificat indicii de încălcare a legii penale, ceea ce va duce la scăderea numărului de decizii de neîncepere a urmăririi penale pe motive de netemeinicie.

Ziua Forțelor Terestre

În calendarul creştin-ortodox, ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, patronul spiritual al Forţelor Terestre, are semnificaţia iubirii profunde pentru neam şi ţară pe care ostaşul român o poartă în suflet.
23 Aprilie, Ziua Forţelor Terestre, aduce în memoria noastră faptele de arme ale ostaşilor români, amintirea eroilor căzuţi la datorie pentru libertatea şi siguranţa noastră, a tuturor.
Cu acest prilej, transmit intregului personal din Fortele Terestre multă sănătate, putere de muncă şi tărie morală în îndeplinirea tuturor misiunilor încredinţate!
La multi ani tuturor celor care poarta numele Sfantului Gheorghe!

Întâlnire cu Ministrul Agriculturii

La intalnirea dintre d-nul Ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Petre Daea, primari si alti colegi din judetul Cluj.

Discuții cu delegația iraniană

n calitate de vicepresedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Islamica Iran, am participat la intalnirea cu delegatia condusa de d-nul Kazem Jalali, care a avut loc la Camera Deputatilor. In cadrul acestei intalniri, s-au discutat aspecte legate de relatiile economice, domeniul energiei, domeniul transporturilor, dar si aspecte legate de politica interna si de securitate din Republica Islamica Iran.

60 de milioane de euro pentru înființarea de centre de colectare a laptelui în zona montană

Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare a laptelui în zona montană (2018-2020), pe care l-am inițiat împreună cu colegii mei din Grupul Parlamentar al PSD, a fost adoptat miercuri, 18 aprilie, în ședința de plen a Camerei Deputaților.

Programul de investiții, în valoare de 60 de milioane de euro, are ca scop înființarea unui număr de maxim 658 de centre de colectare a laptelui, fondurile fiind asigurate prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Prin înființarea acestor centre se va reuși valorificarea superioară a produselor montane, se va limita declinul sectorului de producție primară pentru consumul intern și, la fel de important, se va reduce fenomenul depopulării în aceste zone prin menținerea și crearea de locuri de muncă.

Programul instituie o schemă de finanțare prin care beneficiarii Programului, respectiv cei care vor investi în aceste centre, vor primi până la 40% din valoarea cheltuielilor eligibile.  Sprijinul acordat de stat poate crește cu 20 de procente în cazul fermierilor care s-au instalat cu cinci ani înainte de data depunerii cererii de înscriere în Program, dar și în cazul investițiilor care se realizează în zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice. De asemenea, cooperativele constituite conform Legii 566/2004 pot beneficia de această majorare. Valoarea anuală a schemei, precum și condițiile de eligibilitate și cheltuielile eligibile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Știm cu toții că zona montană este marcată de dezavantaje naturale, cum ar fi clima, fertilitatea scăzută a solului, perioade mai scurte de vegetație, dar și dezavantaje structurale precum scăderea populației tinere, izolarea față de căile de comunicație și piețele de desfacere. Având în vedere aceste aspecte, consider că zona montană necesită o atenție sporită din partea noastră, astfel încît să beneficieze de o politică specific definită conform principiilor dezvoltării durabile. Doar în acest fel putem reduce dezechilibrul dintre zonele mai favorizate și cele montane.