Declarație politică privind campusurile școlare din județul Cluj

S-au scurs 3 ani de când fostul Ministru al Educației și Cercetării Mihail Hârdău, pe un ton triumfal, a pezentat programul de reconstrucție și reabilitare a campusurilor școlare ca obiectiv prioritar al strategiei de dezvoltare a învățământului, apobată de guvern pentru perioada 2006-2008.

Inițial, programul la nivelul întregii țări cuprindea 84 de campusuri școlare dintre care 15 obiective de investiții noi, 26 reabilitări și 43 extinderi și reabilitări.

Vă întreb stimați colegi, ce s-a ales de acest program?

Câte din aceste proiecte au fost finalizate?

Întrebările sunt retorice, realitatea se vede, se știe, astăzi după 3 ani, ne putem mândri cu o idee, cu o intenție, cu proiecte începute și nefinalizate, cu bani aruncați pe apa sâmbetei.

Pot spune că din entuziasmul de început s-a ales praful și pulberea: unele campusuri au rămas în stadiu de proiect, altele, într-o situație și mai gravă, au ajuns niște șantiere abandonate, adevărate ruine, pentru care s-au făcut cheltuieli uriașe fără nici o finalitate. Aceste veșnice șantiere, întregesc imaginea declinului economic în care ne zbatem și pentru care actualul guvern n-are nici o soluție.

În aceste condiții mă întreb dacă într-o țară cu o industrie precară, cu o agricultură de subzistență, cu o infrastructură învechită, distrusă de vreme, mai poate fi vorba de investiții în domeniul social, în învățământ, în sănătate?

Răspunsul oficial este arhicunoscutul lait-motiv : lipsa banilor!

În realitate este vorba în primul rând de elaborarea unor proiecte care prin anvergura lor, depășesc posibilitățile noastre reale, precum și de cheltuirea ineficientă, necontrolată și părtinitoare a banului public de către autoritățile teritoriale.

Astfel, multe dintre firmele angajate în executarea lucrărilor, de teamă să nu rămână fără bani, executând o parte din lucrări, au cerut recepție parțială, au luat banii și pe-aci ți-e drumul.

Un exemplu concret îl oferă situația campusurilor școlare din județul Cluj.

La Dej și Huedin au început lucrări de reabilitare și extindere a campusurilor proiectate, apoi, din lipsa banilor lucrările au fost sistate, iar ce s-a construit se deteriorează, pe zi ce trece. Prin grija ministerului, ne-am procopsit cu niște șantiere în ruină, cu niște șantiere veșnice, în locul  campusurilor școlare visate.

Comentarii Facebook

mesaje

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*