Declaratie politica – De la o democrație firavă, la o dictatură crâncenă

Stimați colegi,

Au trecut aproape 22 de ani, de când ne străduim să implementăm și să realizăm în practică conceptul de democrație.

Democrația este o formă de organizare și conducere politică a societății prin consultarea cetățenilor, ținând cont de voința acestora, de interesele și aspirațiile de progres ale țării.

Este guvernarea de către popor, puterea supremă revenind poporului și fiind exercitată direct de el sau de către reprezentanții aleși conform unui sistem electoral liber.

Pornind de la aceste principii de-a lungul vremii s-a cristalizat un ansamblu de legi clare aplicate în organizarea și desfășurarea vieții sociale din societatea modernă, de neconceput în afara unor alegeri libere, la toate nivelele structurilor existente.

Alegerea președintelui, a membrilor parlamentului, a președinților de consilii județene, a primarilor este un proces complex, are la bază o luptă de  idei și programe prin care se cern cei mai buni, cei care reprezintă cu adevarat expresia voinței majoritare a populației.

Reducerea procesului electoral la un singur tur de scrutin, pe toate palierele de organizare politică duce în prealabil la sărăcie de idei și inițiative și apoi evident la dictatură. Pe această cale Parlamentul devine un fel de Mare Adunare Națională condusă de președintele suprem, consiliile județene si primăriile ajung pe mâna unor mici dictatori în cârdășie cu baronii locali, distrugându-se dacă ne referim la țara noastră a firavilor muguri de democrație în care poporul și-a pus atata speranță.

În țările cu o democrație consolidată se aplică cu succes alegerile pe programe, pe concurență între candidați, sistem pe care l-am agreat, l-am adoptat și noi. Sistemul sigur că nu-i perfect, dar poate fi și trebuie îmbunătățit, nu prin schimbarea sa, ci prin schimbarea celor aleși.

Exprimându-mă fără ocolișuri, alegerea organelor de conducere fie la nivel central fie la nivel local, duc inevitabil la puterea personală, la impunerea voinței personale, la reîntoarcerea în trecutul nu prea îndepărtat.

În consecință, motivul invocat cu privire la costurile alegerilor este un fals. Costurile alegerilor electorale se compensează din buna funcționare a societății consecința unor alegeri corecte și democratice, realizate de popor în folosul său.

Cornel Itu
Deputat PSD

Reuniunea Adunarii Parlamentare a Initiativei Central-Europene

In prioada 09-11 noiembrie 2011 domnul deputat Cornel Itu, presedintele Organizatiei Municipale PSD Dej, va participa la Reuniunea Adunarii Parlamentare a Initiativei Central-Europene, care urmeaza sa se desfasoare la Belgrad.

Principalele obiectiva strategice ale Initiativei Central-Europene sunt: facilitarea crearii unei Europe unite, fara linii de demarcatie, reunind toate statele, regiunile, natiunile si cetatenii de pe continent; axarea cooperarii pe oferirea de asistenta in vederea intaririi capacitatilor statelor membre mai putin dezvoltate si a celor care au mai mare nevoie de dezvoltare economica; avansarea procesului de extindere a UE, facilitarea cooperarii regionale in vederea integrarii europene a statelor aspirante la statutul de membre UE.

România îi este datoare lui Paul Goma!

Declaraţie politică

România îi este datoare lui Paul Goma. Parlamentul trebuie să acţioneze de urgenţă pentru redarea cetăţeniei române acestui erou

Zilele trecute a fost redactată o scrisoare deschisă adresată Parlamentului. Care semnalează o situaţie scandaloasă, nedemnă pentru România, pentru neamul nostru. Este semnată de aproape 350 de personalităţi din toate domeniile de activitate. O redau:

„Scrisoare deschisă către Parlamentul României. Paul Goma nu merită cetăţenia română?

Scriitorul Paul Goma a împlinit, în 2 octombrie 2011, 76 de ani. Este o parte a istoriei noastre. Un veritabil erou în viaţă.

Societatea românească are o datorie uriaşă faţă de această personalitate. Nici până în prezent nu i s-a redat cetăţenia română, retrasă de regimul comunist în 1977, după ce a fost expulzat din ţară.

Nu este destul că despre dizidenţa sa se vorbeşte în manualele de istorie şi in Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.  E nevoie şi de un gest concret. De redarea efectivă a cetăţeniei.

Parlamentul României are căderea morală să iniţieze o lege pentru reglementarea situaţiei lui Paul Goma. Este ştiut că celebrul disident doreşte cetăţenia română, însă nu vrea s-o solicite formal, pe considerentul că n-a cerut să-i fie retrasă. Actualmente are statut de apatrid.

E timpul să se repare o nedreptate incalificabilă. Paul Goma onorează România.

Text redactat de Alexandru Petria

Semnatari:

Victor Rebengiuc, Liviu Antonesei, Liviu Ioan Stoiciu, Daniel Cristea-Enache, Adrian Suciu, Dan Mircea Cipariu, George G Asztalos, Marius Rizea-Manea, Iulian Sîrbu, Vasilica Ilie, Ştefan Doru Dăncuş, Emil Druncea, Gabriel Bădică, Adrian Deliu, Vasile Baghiu, Ioan-Victor DRAGAN, Sorina Ivaşcu, Vasile Daniel Ionuţ, Otilia Ţigănaş, Jeanette Carp, Gabriel Klimowicz, Ioana Popa, Steluţa Roşca Stănescu, Sorin Roşca Stănescu, Anamaria Pop, Liliana Cimpeanu, Marius Ştefan Aldea, Cristina Nemerovschi, Silvia Petre-Grigore, Petre Violetta, Marius Ghilezan, Dragomir Cristian Cosmin, Flori Bălănescu, Oana Moisil, Luminita Mesesan-Gabrilaki, MIHAIL-SORIN GAIDAU, Mihail Vakulovski, Gr. Arsene, Ion Marin Almăjan, Victoria Stoian, Laszlo Alexandru, Aurelia Vlasin, Rosu Sanziana, Rosu Elena, Rosu Marian, Rosu Andrei, Mariana Pasincovschi, Nicoleta Balaci, Andrei Bădin, Florin Ispas, Mircea IVĂNOIU, Marius Mina, Andrea Hedeş, Loredana Ioncică, Ileana Ene Giuşcă, Mircea Drăgănescu, George Strunga, Nicolae Scurtu, Ţeavă Gheorghe, Liviu Drugă, Andi Bob, Ioan Suciu, Maria Sava, Nick Sava, Săsăran Ioan, Cristian Tiberiu Florea, Mihai Goţiu, Iulian Capsali, Vasile Ernu, Radu Vancu, Iulia Ralia, Sanda Văran, Aliona Grati, Marcel Ion Fandarac, Simona Murgoci, Daniela Lungu, Sabin Gherman, Magda Ursache, Petru Ursache, Nicolae Coande, InimaRea, Sorin Mărculescu, Mircea Popa, Mihnea Paraschivescu, Viorica Niscov, Alexandru Platon, Sorin Gîrjan, Mihai Rădulescu, Marian Popa, Nicolae Eremia, Virgil Diaconu, Teodor Cristescu, Cîrnicianu Cristina, Nicolae Manolache, Luminita Dejeu, Mari Giu, Octavian Capatina, Daniel Rameder, Doina Uricariu, Liviu Dimitriu, Paul Alexandru Drogeanu, Andreea Drogeanu, Ovidiu Simonca, Serban Anghel, Constantin-Andrei Rusu, Mircea Otinescu, Gabriel Radu, Pompiliu Comşa, Mugur Grosu, Adrian Stasek, George Chiriac, Norbert Matei, Mircea Bostan, Vasile Cornea, Vladimir Dumitru, Ileana Enache, Lucian Comino, Mihai Rogobete, Tudor Anton, Lucian Piuca, Aida Minerva Tanasescu, Al.Florin ŢENE, Cati Minecan, Sorin Bocancea, Dragos Minca, Ovidiu Stanomir, Adrian Scurtu, Doru Beldiman, Șerban Tomşa, Babalic Elena Mirela, Doina Drăguţ, Andreas-Rudi Chiru, Adela Motoc, Gina Cecilia Pistol, Sorin Militaru, Grigore L. Culian, Horia Pătraşcu, Nora Kallos, Diana Iepure, Dragos Varga, Adrian Georgescu, Vladimir Tescanu, ANA EDELMAN, JOHANN H. EDELMAN, Gheorghe MINEA, Gabriela Stoica Mărculescu, Miron Scorobete, Claudiu Şular, Gh.Dogaru, Oana Dumitrescu-Corbeanu, Mircea Pricăjan, Christine-Marie Turcu, Adrian David, Daniela Sitar-Taut, Şerban Foarţă, Claude Karnoouh, Vasile Constantin, Gabriel Daliş, Ion Pop, Ioan Groşan, Codin Olariu, Gh. Buzatu, Stelian Rotariu, Lenuţa Puşcaş, Ovidiu Nimigean, Alexandru Moraru, Mihai Iliescu, Ana Ilisescu, Tiberiu Farcas, Nicolae Poteras, Marcel Enache, Mircea Tuglea, Viorica Nişcov, Alexandru Vakulovski, Carmen Ene, Vitalie Brega, Kiddy Gavrila, Constantin Ţuţuianu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Radu Gheorghe Grozea, Ioana Lupaşcu, Julien NICOL, Camelian Propinatiu, Aleksandar Stoicovici, Sorin ILIESIU, Oana Catalina Bucur, Anatol Petrencu, Ion Simuţ, Petarlecean Vladiana, Alexandra Svet, Andrei Oancea, Mihaela Cartis, Theodor Nicola Fronea, Alexandru Fronea, Victoria Railean, Mihnea Blidariu, Sorin Roiban, Marius Mihalache, Viorel Cucu, Stefanescu Roselina Daniel, Mircea Dinutz, Cătălina Bălan, Călin Platon, Octav Pelin, Vasile Soimaru, Monica Fackelmayer, Victor Lite, Paul Spirescu, Adrian Botez, Dinu Simon, Rodica Lăzărescu, Sorin Ciurel, Lucian Vintan, Cornel Galben, Adriana Cocu, Daniel Vighi, Theodor Orăşanu, Cristi Cimpineanu, Florentina Borgovan, Igor Ursenco, Nina Corcinschi, Aurel Opiatră, Horia Muntenus, Ovidiu Banu, Dana Banu, Bogdan Creţu, Maricel Tilibasa, Florin Hălălău, Monika Lungu, Livia Zmeu,  Florin Carlan, Carmen Hariton, Cucos Oleg, Anca Nicoleta Georgescu, Ioan Caprosu, Chris Tanasescu, Moni Stănilă, Cotelea Alexei, John Enache, Ion Coja, Radu Millea, Mihai Istratescu, Micael Nicolas, Eugen Radu, Viorel Savin, Gabi Bota, Johanna Russ, Lucian Tanase, Emilia Dănescu, Mihai Carabet, Dana Tapalagă, Nicolae Josan, Lora Josan, Doru Josan, Cătălin Josan, Ruxandra Josan, Ghenadie Brega, Dorel Andrieş, Doina Dziminschi, Vasile Dan, Nicolae Turtureanu, Florin Staicu, Stefan Maris, Dragos Dumitrescu, Mihai FLOAREA, Corina Rădulescu, CASSIAN MARIA SPIRIDON, Ion Barbu, Andrei Alexandru, Mariana Pasincovschi, Ludmila Pasincovschi, Alexandru Pasincovschi, Nicolae Pasincovschi, Cezar Cozma, Maria Cozma, Elena Fornea, Cristina Sfeclă, Simona Ionescu, Marilena Rotaru, Janina Lungu ,Anton Stanciu,Aurelia Comsa,Romica Balan,Dan Florin Chiritescu,Stan Gradinaru,Neculai Danu,Catalin Antohi,Mihaela Antohi,Vivi Antohi, Andrei Antohi, Vasile Gogea, Florin Dochia, Mihaela Rameder, Viorel Banu, Radu Afrim, Ciprian Birtea, Mihai Şomănescu, Liviu Mihaiu, Chiritoiu Anamaria-Cristina, Barbieru Ioan Bogdan, Alexandru Pecican, Radu Rizescu, Maia Martin, Florin Puşcaş, Mircea Duţiu, Antoniu Poienaru, Petru Juravlea, Daniel Onaca, Cristina Boscaneanu Stoianovici, Radu Ulmeanu, Luminita DUCA-SANDA, Jamal Curbisa, Mihaela Mihai, Cristian Donciu,Ion Olaru Calieni, Stan Petrescu, Bogdan Muresan, Ion Cristofor, Alexandru Vaida, Nichita Danilov, Miruna Munteanu, Roxana Ştiubei, Argentina Gribincea, Romeo-Valentin Musca, Constantin Boncescu, Ana Maria Ciceala, Gheorghe Grigurcu, George Arion, Felicia Feldriorean, Ioan Scorobete, Nedeea Burcă, Ruxandra Anton, Radu Humor, Dumitru Troanca, Alexandru Ovidiu Vintila, Octavian Mihaescu, Marin Ifrim, Angela Baciu, Margareta Chicu, Silvia Codreanu, Petru Ionescu, Constantin Dobre, Gheorghe Petrov, Angela Baciu, Gabi Schuster”

Ca român, nu pot să răspund decât intr-un singur fel întrebării „Paul Goma nu merită cetăţenia română?” din titlul scrisorii deschise: merită! Este, a fost şi o să fie român. Un român care a făcut Istorie. Ca parlamentar, m-am gândit la o soluţie pentru a spăla ruşinea-  voi înainta un proiect de lege care să remedieze problema lui Paul Goma şi a tuturor celor aflaţi în situaţia sa.

Am speranţa  că parlamentarii din toate partidele o să voteze legea.

Cornel Itu,
Deputat PSD

Politizarea sistemului sanitar

Declarație politică    

Temă : Politizarea sistemului sanitar

Stimați colegi,

În teorie, de ani de zile noi, reformăm sistemul sanitar, în realitate, facem tot ceea ce este posibil pentru distrugerea lui.

Folosesc persoana a doua plural, pronumele noi, pentru că, în final, cu vot pro sau contra, puterea își impune voința, făcându-ne părtașii unor măsuri aberante îndreptate  împotriva ființei noastre naționale.

Coaliția, în îngâmfarea ei nemărginită, își poate revendica cu mândrie cel puțin următoarele izbânzi :

– ceață și ape tulburi în raporturile dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății, ambiguitate alimentată de interese potrivnice în sânul coaliției;

– desființarea și transformarea de formă a multor unități spitalicești funcționale în case pentru bătrâni;

– reducerea numărului de posturi în sănătate și în paralel, blocarea altora;

– salariile de mizerie și culpabilizarea continuă a personalului medical, medici rezidenți plătiți cu fabuloasa sumă de 870 de lei pe lună, plus 20 de bonuri de masă în valoare de 9 lei;

– exodul personalului medical spre alte țări, oricare ar fi ele, în afară de România;

Și dacă e să vorbim despre plecarea masivă spre alte zări, înțeleg clar că este un fenomen încurajat și dirijat, pe de-o parte de mult trâmbițata reformă din sănătate dar și de îndemnurile prezidențiale. O fi ceva ce imi scapă mie, și-anume, că e de bon ton să mergi în străinătate ca să fii tratat de medici români. Probabil, aici se ascunde adevăratul sens al reformei, tratamentul elitei românești, pe bani europenești.

La baza tuturor acestor tare, stă de fapt, de ani buni, politizarea sistemului sanitar, cireașa de pe tort a marii reforme din sistemul sanitar românesc.

Asistăm acum la o adevărată epurare politică a cadrelor medicale de conducere. Indiferent de calificarea lor, de realizările profesionale, singurele care trebuie să conteze în desemnarea pentru diverse funcții, o seamă de personalități merituoase din lumea medicală, sunt înlăturate pentru simplul motiv că nu aparțin partidelor de guvernământ. Ele sunt înlocuite cu persoane mai mult sau mai puțin competente, uneori, chiar împotriva voinței acestora.

Ar fi cazul să înțelegem o dată pentru totdeauna că sănătatea, printr-un sistem bine organizat, este condiția esențială pentru existența omenirii, iar cei care ne-o asigură în cele mai multe cazuri sunt de neînlocuit. Politizarea actului medical denaturează valoarea sa adevărata și dreaptă, duce  sublimul în  derizoriu.

Această practică de politizare cu orice preț a sistemului sanitar are urmări catastrofale nu numai în direcția sănătății fizice a celor suferinzi, ea reprezintă un atentat criminal la adresa ființei noastre naționale.

Despre ce vorbim oare? Despre interese meschine de partid,  despre inconștiență?

Cornel Itu
Deputat PSD

Solutii pentru angajatii Nokia de la Jucu

In data de 6 octombrie, presedintele PSD, Victor Ponta, a avut o intalnire cu angajatii Nokia din comuna Jucu, pentru a le asculta nemultumirile si a incerca sa gaseasca o rezolvare in situatia retagerii investitorului finlandez. La eveniment a participat si dl. deputat Cornel Itu, bun cunoscator al zonei si al problemelor cu care se confrunta locuitorii de aici.

Interpelare privind retrocedarea unui imobil

Adresată: Domnului Ministru al  Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaș
De către  :  Cornel Itu deputat PSD
Obiectul interpelării :  Retrocedare imobil

Domnule Ministru,

Numeroși cetățeni din Municipiul Dej s-au adresat Biroului Parlamentar cu sesizări privitoare la imobilul situat pe strada Crângului nr.1 ( bl. VO3).  Este vorba despre o construcție începută înainte de 1989 și neterminată. Această construcție cu destinație de spații comerciale și locuințe, ca toate celelalte ridicate în epoca respectivă, aparținea statului român, reprezentat prin Consiliul Local și Primărie.

Stadiul în care se găsea construcția în 1989, nu oferea nici o posibilitate de utilizare, fiind vorba în fapt numai de fundație și stâlpi.

Continuarea și terminarea clădirii necesita sume importante de bani de care Primăria Dej nu dispunea la data respectivă.

În același timp, Poliția Municipiului Dej, lipsită de un sediu propriu, funcționa în clădirea Tribunalului care aparține Ministerului Justiției. Situația existentă reprezenta pentru Poliția Dej o oportunitate de-a avea un sediu propriu. În acest sens, Primăria Dej, pe baza unui protocol, a  cedat Poliției blocul respectiv, în mod gratuit.  În continuare, urma ca poliția cu fonduri guvernamentale să termine construcția cu destinația : sediul instituției, precum și câteva  apartamente de serviciu.

Din păcate, de la data cedării imobilului către Poliție, s-au scurs aproape 20 de ani, timp în care, nu s-a făcut nimic, clădirea a intrat într-un proces ireversibil de degradare. Ca urmare, cetățenii sunt îngrijorați de pericolul pe care îl reprezintă, pericol real de prăbușire al zidurilor. În același timp, ei sunt nemulțumiți de aspectul de ruină în care se găsește, în centrul unui cvartal înfloritor de blocuri, precum și de faptul că terenul înconjurător a devenit un maidan insalubru.

Primăria Dej, având acum mijloacele necesare, s-a adresat Ministerului Administrației și Internelor solicitând retrocedarea clădirii pentru ca în urma unei expertize, să soluționeze problema. Răspunsul primit din partea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, este departe de realitate, întrucât pretinde pentru retrocedare fie suma de 1.411.390,0284 RON, fie primirea în administrație a unor apartamente în locație similară celei pe care o deține bl. VO3. Suma de mai sus, reprezintă în viziunea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, recuperarea sumelor investite în imobil, actualizate cu indicele de inflație. Întrucât Primăria nu a primit niciodată bani, nici în calitate de proprietar și nici în calitate de constructor, consider o absurditate pretenția Inspectoratului de Poliție Județean Cluj. Dacă IPJ Cluj a făcut investiții, care nu s-au materializat niciodată în imobil, urmează  să își recupereze banii de la firma de construcții cu care are probabil un contract de lucrări.

Domnule Ministru, este de competența dumneavoastră să analizați situația și să luați măsurile ce se impun.

Alături de cetățenii Colegiului pe care îl reprezint, vă rog să răspundeți în scris și oral:

1. Care este poziția dumneavoastră în această problemă?

2. Cum vedeți rezolvarea ei în fapt și în timp?

Vă rog răspuns în scris şi oral.

Cornel Itu deputat PSD
Dej, 03 oct 2011

Lecţia Nokia pentru români. Lipsa de acţiune este iresponsabilitate!

Ceea ce s-a întâmplat cu Nokia lângă Cluj ar trebui să ne deschidă ochii. Să învăţăm. Să învăţăm după ce încheiem discuţiile pe marginea locurilor de muncă pierdute, pe seama vinovăţiei guvernului Boc pentru plecarea finlandezilor, care este de netăgăduit, dar şi cele focalizate asupra contextului internaţional.

Este o realitate că investiţiile străine au tot scăzut: 2007 – 9 miliarde euro; 2008 – 9,5 miliarde euro;  2009 – 3,5 miliarde euro; 2010 – 2,6 miliarde euro şi în 2011(situaţie preliminară) – 1,8 miliarde euro. Este o realitatea că pleacă multinaţionalele. Că Moody’s  a dublat indicele de risc de intrare în incapacitate de plată a statului. Dar, la fel, este tot o realitate că politicienii de la putere nu vin cu măsuri eficiente pentru contracararea fenomenului.

De ce pleacă aceste firme? Din cauza taxelor prea mari. De ce să stea în această ţară, dacă găsesc condiţii mai prielnice în alte părţi? Ei privesc România doar din perspectiva profitului propriu, ca pe-un loc oarecare de pe harta lumii.

Criza economică mondială şi episodul cu Nokia ne dau o lecţie. Dacă nu-i desluşim înţelesul, viitorul este sumbru. Ce e de făcut? Două lucruri – scăderea tuturor impozitelor în ceea ce priveşte firmele şi forţa de muncă, până la a le avea cele mai mici din regiune, inclusiv a TVA-ului, şi încurajarea dezvoltării firmelor româneşti. Până n-o să avem o clasă mijlocie autohtonă puternică, n-o să fie o stabilitate veritabilă în ţară. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie – dacă Nokia avea acţionari români, îşi luau aşa calabalâcul să plece?

Vremea vorbelor a trecut. Lipsa de acţiune este iresponsabilitate.

Cornel Itu,
Deputat PSD

Vizita unor consilieri italieni la Dej

Un grup de consilieri italieni din regiunea Veneto au venit in zona Municipiului Dej, fiind interesati de investitii in domeniul zootehniei si pomiculturii. Cu aceasta ocazie s-au intalnit cu domnul deputat Cornel Itu la Biroul parlamentar al acestuia. Discutiile au fost cordiale, existand posibilitatea ca in viitor oameni de afaceri italieni sa aduca fonduri private in municipiul Dej, in cadrul mai multor proiecte in sectorul agricol.

Roșia Montană și fraierii Europei

Declarație politică

Stimați colegi,

Mult discutatul proiect Roșia Montană revine pe scena vieții noastre politice și sociale cu tot mai multă stringență. Acest fenomen este amplificat de poziția partidului de guvernamânt, a unor membri ai guvernului și nu în ultimul rând de poziția președintelui statului. Implicarea președintelui, aduce cu acțiunile agenților firmelor comerciale care intermediază vânzări – cumpărări de mărfuri, banalizând, ducând în derizoriu Proiectul Roșia Montană, proiect  a cărui semnificație și anvergură e pe departe comparabil cu orice schimb comercial de tarabă.

Privesc la diferite posturi de televiziune și sunt sufocat de propaganda agresivă, partinică, mincinoasă, prin care se încearcă manipularea opiniei publice, ușor influențabilă în momente de criză.

Îmi pare tot mai clar că ceea ce se întâmplă cu Roșia Montană este de fapt propagandă electorală, rezultat al unor interese mascate sub forma grijii pentru viitorul țării.

O poziție pro sau contra proiectului, consider că trebuie să fie obligatoriu, rezultatul unei transparențe totale asupra tranzacției unicei și celei mai importante rezerve strategice ce ne-a mai rămas. Este vorba de aspecte dezbătute de o seamă de oameni de știință, politicieni, printre care: necesitatea lămuririi tuturor termenilor contractuali dintre statul român și Compania Roșia Montană Gold Corporation, aspectele conexe care vor decurge, și mai cu seamă, viitorul comunității ce se va înființa în zonă. Expoatarea se va încheia peste 20 de ani. Ce se va întâmpla atunci cu comunitatea de mineri din zonă?

Acest fapt presupune implicarea specialiștilor în domeniul mediului, finanțelor,  istoriei, sociologiei, singurii în măsură să elaboreze o strategie științifică, într-adevăr în folosul poporului român.

Stimați colegi, având în vedere că Proiectul Roșia Montană este o mare necunoscută pentru toți românii, mai puțin pentru cei care-l susțin cu îndârjire, o mare necunoscută pentru noi înșine,  vă întreb :  închidem ochii , tratăm cu nepăsare și indiferență tranzacția secolului aș putea spune, pentru țara noastră, ne  lăsam manipulați de niște interese meschine,  gândim cu buzunarul unora și ne folosim capetele numai pentru poze festive?

Dacă așa stau lucrurile, suntem niște marionete și fiți încredințați că vom plăti scump nepăsarea, din cauza nesăbuinței noastre, o întreagă țară va purta pentru totdeauna eticheta de fraierii Europei, de  vânzători păguboși, tranzacționând cea mai importantă rezervă strategică, aurul, într-o perioadă de adâncă criză a economiei mondiale.

Cornel Itu deputat PSD
Colegiu nr. 6 Dej
Circumscripție nr.13 Cluj

Noul an școlar, nimic nou!

Declarație politică

Domnule Ministru Daniel Funeriu,

Stimați colegi,

Mulți dintre noi am luat parte la festivitățile de deschidere a noului an școlar, sau cel puțin, am urmărit în mass-media desfășurarea acestui eveniment, prilej cu care am constatat o concordanță deplină între imaginea vândută și realitatea pe care o cunoaștem cu toții din colegiile pe care le reprezentăm.

Nimic nou sub soare în ce privește pregătirile pentru începerea noului an de învățământ:

– lipsesc autorizațiile sanitare  de funcționare ;

– lucrările de reparații sunt neîncheiate, neterminate, executate în pripă în ultimele zile;

– comasarea forțată în multe cazuri a școlilor din mediul rural;

– lipsa mijloacelor de transport pentru elevi;

– catedre neacoperite cu personal didactic;

Și lista poate continua.

Consecințele acestor neajunsuri sunt limpezi. Un nou an școlar așezat pe metehne vechi și ca urmare rezultatele vor fi pe măsură. Înclin să cred că vara anului școlar încheiat, în euforia organizării și desfășurării examenelor de bacalaureat, v-a adus atâtea satisfacții, încât ați uitat cu desăvârșire că școală adevărată înseamnă : bază material – didactică, condiții igienico-sanitare și mai cu seamă organizare și cadre didactice corespunzătoare.

Așadar, a început un nou an școlar fără să aducă nimic nou în școală, mai rău, nimic nou și bun. Parcă-i un făcut, an de an batem pasul pe loc, an de an înseamnă un nou experiment. Asistăm și luăm parte la un joc cu consecințe pe cât de stupide, pe-atât de grave pentru viitorul școlii românești.

Situația de față dovedește fără echivoc că ministerul învățământului nu are nici acum o strategie gândită, elaborată, orientată spre un anumit țel. Probabil aceste atribuții nu sunt în sarcina dumneavoastră domnule ministru, poate revin ministrului mediului, sau altor miniștri, că Slavă Domnului, sunt mulți și toți sunt la fel de competenți.

Ca cetățean al acestei țări și în calitate de deputat, vă aduc la cunoștință cu toată seriozitatea, că pauza mare s-a sfârșit, au început orele, iar ca să fie pe înțelesul tuturor : e momentul ca ministerul învățământului, ce cu onoare conduceți, să se puna pe treabă!

Cornel Itu deputat PSD
Colegiu nr. 6 Dej
Circumscripție nr.13 Cluj