Comuna Chiuiesti

Asăzi 22,04,2010, domnul deputat Cornel Itu, va face o vizită de lucru în comuna Chiuieşti, unde se va întâlni cu fermieri , specialişti, persoane interesate în cunoaşterea, dezbaterea şi aplicarea măsurilor 112 –Instalarea tinerilor fermieri şi 141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.

Această actiune continuă programul pe care domnul deputat Cornel Itu îl desfăşoară în Colegiul dânsului şi care până în prezent s-a concretizat cu vizite de lucru în comuna Bobâlna şi la Centrul Agro Transilvania Cluj, pe aceleaşi probleme.

Itu, preocupat de sponsorizare

Deputatul clujean Cornel Itu (PSD) a anuntat ieri ca a depus un proiect de lege privind modificarea Codului Fiscal in ceea ce priveste sponsorizarea. “Sint necesare modificari al caror scop este sporirea eficientei si o reglementare justa a raportului economic dintre sponsor, stat si beneficiarul sponsorizarii”, este concluzia la care a ajuns Itu. Deputatul clujean a mai explicat ca a intreprins mai multe demersuri legate de clarificarile ce trebuie aduse Legii 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii de energie electrica din surse regenerabile. “Normele legii nu sint deocamdata clare. O asemenea investitie, care presupune producerea de energie din masa lemnoasa si din biomasa, se pregateste si la Dej”, a explicat Cornel Itu.    M. O.

Monitorul de cluj

Social democratul Cornel Itu vrea să salveze pensiile militarilor

 

Salvarea pensiilor militarilor, sprijinirea producerii de energie din surse regenerabile, modificarea Legii privind Codul Fiscal pentru a spori eficienţa sponsorizării au fost cîteva dintre preocupările deputatului social democrat clujean Cornel Itu. Parlamentarul a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că recent i-a adresat primului ministru Emil Boc o interpelare pentru a vedea dacă i se pare justificată poziţia Guvernului privitoare la pensiile militarilor în contextul noii legi supuse dezbaterii parlamentare. Deputatul clujean a subliniat că Guvernul, prin elaborarea legii unitare a pensiilor, prin care vizează pensiile nesimţite”, aşează în aceeaşi oală şi pensiile cu regim special ale militarilor, conducînd în final la abrogarea drepturilor justificate şi tradiţionale ale acestora şi chiar reducerea nejustificată a nivelul acestor drepturi băneşti. “A trata retribuţia şi pensia militarilor în acest mod reprezintă o mare greşeală, întrucît milităria este o chestie ocupaţională, cu privaţiuni specifice, cu program nenormat’’, i-a transmis Itu primului ministru.  În acest context, parlamentarul PSD vrea să afle dacă premierul a luat în calcul atunci cînd a elaborat legea respectivă, efectele pe care le va avea supra campaniilor viitoare de recrutare şi pregătire a forţelor de apărare ale ţării.
O altă preocuparea a deputatului Cornel Itu a fost legată de sprijinirea producerii de energie regenerabilă. În acest sens, Cornel Itu a făcut mai multe demersuri în Parlament, pe lîngă europarlamentarii români, la nivelul Guvernului şi al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei pentru ca producătorii de energie din surse regenerabile să beneficieze de o serie de facilităţi. Itu a explicat că, pînă în 2020, conform cerinţelor UE, 20 la sută din producţia de energie trebuie asigurată din surse regenerabile, însă România nu are un cadru legislativ care să permită realizarea acestui obiectiv. El a spus că acest domeniu este reglementat prin Legea 220 din 2008, însă termenul de aplicare a acesteia a fost depăşit, ceea ce a făcut ca producătorii de enegie să întîmpine greutăţi. Potrivit lui Itu, în această situaţie este o firmă din Dej, care a demarat o investiţie importantă pentru a produce enegie din surse regenerabile. Investiţia se ridică la 16 milioane euro şi se preconizează a fi finalizată în toamna acestui an. Potrivit parlamentarului, investiţia este susţinută în proporţie de 65% din împrumuturi bancare, iar restul de 35% sînt fondurile proprii. ‘’Compania va produce energie verde. Aceasta va crea 100 de locuri de muncă şi va putea alimenta 16.000 de case. Cifra de afaceri va fi de 5,5 milioane euro şi se estimează un profit anual de 1,5 milioane euro’’, a spus Itu, precizînd însă că firma care realizează investiţia se confruntă cu mari greutăţi în contractarea de credite pentru că nu există cadrul legislativ prin care statul să poată garanta credite, pentru astfel de proiecte. Un alt demers al deputatului PSD a vizat modificărea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal. El a arătat că sînt necesare modificări la această lege pentru a spori eficienţa şi a crea reglementare justă a raportului economic dintre sponsor, stat şi beneficiarul sponsorizării. Parlamentarul clujean Cornel Itu a fost ales recent vicelider al Grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor şi va răspunde de judeţele Bihor, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Itu va coordona activitatea în domeniile economic, industrie şi adminsitraţie.
C.P.

Ziarul faclia

La Dej, “energia verde” va produce curent mai ieftin şi noi locuri de muncă

Prin Legea 220/2008, în România s-a creat cadrul legislativ pentru extinderea utilizării surselor regenerabile de energie. Legea prevede ca, în termen de 90 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei) să adopte “Cadrul de reglementare privind aplicarea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie”, elaborînd totodată “Regulamentul de calificare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile pentru aplicarea schemei de susţinere”. ANRE – ului îi revine şi responsabilitatea dialogului cu Comisia Europeană şi obţinerea deciziei de autorizare din partea acestui for. Pînă în prezent, acest lucru nu s-a întîmplat.

În virtutea cadrului legislativ creat şi fără a-şi imagina că aplicarea Legii 220/2008 va trena ani buni, numeroşi întreprinzători au demarat lucrări importante în direcţia producerii şi valorificării energiei din surse regenerabile, acţiuni care au impus investiţii costisitoare şi credite bancare. Acum, majoritatea sînt în blocaj financiar şi în imposibilitatea de a accesa creditele care să le permită o dezvoltare firească.
Avînd ca obiect de activitate producerea şi comercializarea energiei electrice din surse regenerabile, S.C. A6 IMPEX SA, s-a constituit în anul 2007 cu doi asociaţi, S.C. IASITEX S.A. Iaşi şi S.C. SOMEŞ S.A. Dej, ambele membre ale grupului SCR (Societatea Comercială Română).
“Compania A6 IMPEX a fost înfiinţată în scopul producerii de „energie verde” şi am dori ca pînă la vară să putem demara producţia. Activitatea se va desfăşura în spaţiile preluate de la SC „Someş” Dej, respectiv, fosta fabrică de celuloză. Odată pusă în funcţiune, termocentrala cu o capacitate de 8 MW va produce aproximativ 70.000 de Mwh de energie electrică pe an, ceea ce, pînă la finele anului, se traduce printr-o cifră de afaceri de 5,5 mil. euro şi un profit de 1,5 mil. euro, în condiţiile în care vom livra 8 MW pe oră” – a explicat Ştefan Szász -, director general al A6 Impex. Materia primă utilizată pentru producerea energiei electrice va consta în deşeuri lemnoase şi biomasă. „De asemenea – a mai spus Szász, potrivit calculelor făcute, la acest nivel de producţie, unitatea din Dej ar putea alimenta 15000 de case cu un consum mediu lunar de 400 de kWh. În plus, punerea în funcţiune a fabricii asigură locuri de muncă pentru 100 de oameni, faţă de 9 salariaţi cîţi există în momentul de faţă”.
În pofida contextului general nefavorabil, merită subliniat faptul că investiţia dejeană, în valoare de 16 milioane de euro, este susţinută în proporţie de 65% din împrumuturi bancare, iar restul de 35% , din fonduri proprii. De asemenea, A6 IMPEX ocupă locul I în judeţul Cluj, în Top 5 Afaceri pentru România – Microintreprinderi, domeniul 3511: producţia de energie electrică (conform datelor de bilanţ raportate în anul 2009).

Susţinător al proiectului energetic propus de S.C. A6 IMPEX S.A., deputatul Cornel Itu a declarat la rîndul său: – „Producerea energiei din surse regenerabile este un proces complex, care se desfăşoară pe mai multe planuri: legislativ, financiar şi tehnic. Dacă aceşti factori nu sînt în concordanţă şi nu se asigură acţiunea lor simultană, progresul în acest domeniu nu este posibil. Din păcate, constat că factorii de răspundere – Guvern, Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, ANRE – nu conlucrează în plan naţional şi cu atît mai puţin în plan european, ceea ce înseamnă tergiversarea soluţionării acestor probleme şi în mod sigur imposibilitatea ca România să-şi atingă nivelul ţintelor naţionale, ca în anii 2010, 2015, 2020, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie electrică să atingă procentele de 33%, 35% şi respectiv 38%. Pornind de la această constatare, încă de la începutul activităţii mele parlamentare, m-am adresat cu insistenţă tuturor factorilor decizionali – prin declaraţii politice, interpelări, scrisori însoţite de documente de la societăţi comerciale angrenate în producerea de energie din surse regenerabile – Ministrului Economiei, ANRE- ului, primului vicepreşedinte al Guvernului, europarlamentarilor , fără a înregistra, însă, un progres real”.
Magdalena Vaida

Sursă:.ziarulfaclia.ro.ro

Deputatul Cornel Itu si-a dus producatorii agricoli din colegiul Dej la Agro Transilvania

După întîlnirea avută, cu două săptămîni în urmă, cu micii producători agricoli din comuna Bobîlna, pe care i-a încurajat şi le-a promis tot sprijinul organizatoric pentru a accesa fonduri europene nerambursabile necesare dezvoltării acestui domeniu, la sfîrşitul săptămînii trecute deputatul dejean PSD Cornel Itu a organizat o vizită de lucru la Centrul Agro Transilvania Cluj, unde s-au deplasat micii producători agricoli din Bobîlna, Cîţcău, Chiuieşti, Mica, Mintiul Gherlii, Vad, Unguraş şi Dej, adică Colegiul nr. 6, unde Cornel Itu şi-a obţinut voturile necesare ocupării fotoliului de demnitar.Cei aproximativ 70 de producători agricoli, profilaţi pe legumicultură, pomicultură, apicultură şi zootehnie, au fost primii care au făcut o vizită organizată acestui centru de marketing construit printr-un proiect PHARE, unde s-au investit patru milioane euro, fiind cel mai modern din ţară.

Directorul acestui centru, ce va fi inaugurat joi, prof. univ. dr. Emil Luca, şi ing. şef Ana Gavrea au prezentat oportunităţile acestui obiectiv creat special pentru producătorii şi comercianţii agricoli – din judeţ şi din întreaga ţară. Din datele oferite am reţinut că există 25 de boxe pentru produse alimentare refrigerate, şapte pentru produse congelate şi cinci pentru produse pulverulente, ce însumează o suprafaţă de 1650 m2. De fapt, volumul util de depozitare are o suprafaţă totală de 8000m3 produse agricole din sortimentele legumelor, lactatelor, pescărie, fructe (inclusiv din import), chiar şi flori.
Producătorii din zona Dejului au văzut aceste boxe moderne, ce respectă în totalitate cerinţele UE, au primit explicaţiile cuvenite la tunelul de coacere produse şi cel de refrigerare rapidă şi la linia multifuncţională pentru spălare-sortare-periere-cîntărire / ambalare legume şi fructe, inclusiv la maşina ce produce fulgi de gheaţă. Mai mult, administraţia centrului a prezentat oaspeţilor piaţa în aer liber, ce are 32 boxe acoperite, în suprafaţă de 3000 m2, fiecare boxă fiind dotată cu parcare proprie, pentru a se putea desfăşura comerţ en-gros şi en-detail. Cei prezenţi aici s-au convins de condiţiile excelente create pentru mediul de afaceri cu produse agricole, iar unul dintre veteranii agriculturii dejene, ing. Vasile Rus, fost director al IAS-Dej, a cerut conducerii Agro Transilvania şi parlamentarului Cornel Itu să gîndească asemenea subunităţi la Dej şi Turda, unde agricultura poate să redevină un sector important al economiei clujene.
Dumitru VATAU

Sursă:ziarulfaclia.ro

Hristos a-nviat!

Sărbătoarea Învierii Domnului aduce în suflete speranţa reînnoirii şi a dragostei pentru tot ceea ce este frumos şi adevărat în viaţă.
Alături de respectul meu şi cele mai bune sentimente vă doresc să petreceţi Sfintele Sărbători de Paşte cu pace şi bucurie în suflet!
Hristos a-nviat!
deputat Cornel Itu
preşedinte PSD Dej

Săptămîna curăţeniei la Dej

In săptămîna 29 martie – 2 aprilie, Asociaţia “Anima Pro Terra” Dej, cu sprijinul Biroului Parlamentar al deputatului Cornel Itu a organizat şi desfăşurat o amplă campanie de ecologizare a mai multor sectoare din oraş. Sub genericul “Săptămîna curăţeniei”, asociaţia dejeană a reuşit să mobilizeze un număr mare de participanţi din rîndul liceenilor, organizaţiilor de tineret ale partidelor (PSD, PDL şi PNL) şi ONG-urilor locale care militează pentru protecţia mediului. Din păcate, nu şi pe cetăţenii urbei.

Aceştia au preferat să-i privească pe tineri şi să scuipe sfaturi printre dinţi. Dar, dat fiind că de la sfaturi pînă la mătură distanţa se măsoară în bun simţ, adulţii au picat examenul.

Acţiunea derulată de tineri s-a desfăşurat după un program riguros în care au fost incluse Pădurea Bungăr, malul Someşului, Valea Salcă, groapa care a înlocuit piaţă agroalimentară din oraş şi pădurea din zona gării, avînd drept rezultat peste 300 de saci de gunoi, preluat de serviciul de salubritate. De notat că, alături de elevi, la program au fost prezenţi şi senatorul Marius Nicoară, deputatul Cornel Itu, cadre didactice şi consilieri locali, iar Grupul Şcolar “Someş” Dej, C.N. “Andrei Mureşanu” şi Liceul de Construcţii s-au dovedit cele mai active dintre şcolile participante.

Cît priveşte administraţia locală, aceasta şi-a organizat miercuri propria “zi de curăţenie”, în principiu luna martie fiind decretată “luna curăţeniei generale”. Oricum, dacă s-ar fi procedat la o acţiune comună, impactul demersului ar fi fost mai mare, nu de alta, dar, parafrazînd un cunoscut slogan, totul poate fi făcut “mai frumos şi mai uşor, cu aşa un ajutor!” Ajutorul tinerilor, desigur.
M. Vaida

Sursă: ziarulfaclia.ro

Deputatul Cornel Itu: Agricultura trebuie urgent reabilitată

Social-democrat convins, deputatul Cornel Itu, este caracterizat de dejeni ca un tip echilibrat, ce analizează cu profunzime impactul acţiunilor politice ce le promovează în Colegiul nr. 6 Dej, unde şi-a obţinut mandatul de parlamentar în această legislaţie, consultîndu-se permanent cu electoratul pe care îl caută la fiecare sfîrşit de săptămînă, pentru a-i cunoaşte ofurile ce pot deveni suport în interpelările parlamentare, sau amendamente la actele normative propuse spre dezbatere în Parlament.

Chiar dacă ingineria mecanică şi-a dobîndit-o prin studii universitare, vocaţia genealogică îi ţine atenţia sporită pe agricultură, motiv pentru care l-am şi provocat la un scurt dialog tematic, mai ales că mediul natural în care ne-am întîlnit şi ne-am strîns mîinile, a fost Bobîlna, localitate cu o mare rezonanţă istorică a truditorilor pămîntului.

Rep.: Ce face Guvernul, Parlamentul, Ministerul Agriculturii pentru a mişca agricultura noastră din îngheţul , ca să nu-i spun mocirla, în care se află?

C.I.: Guvernul, prin specialiştii săi, pregăteşte legi pe care le supune dezbaterii parlamentare, unde opoziţia minoritară se bate cu puterea pentru ca aceste legi să fie fiabile, iar Ministerul Agriculturii trebuie să le pună în practică.
Din nefericire, chiar dacă legile sînt bune, Guvernul Boc vine cu hotărîri şi ordonanţe de guvern şi le modifică , încît acest sector important şi vital al economiei naţionale, care se cheamă agricultură, rămîne tot în postura de… cenuşăreasă.

Rep.: Apropo de modificarea unor acte normative, zilele trecute aţi prezentat o interpelare ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitriu, care avea ca subiect tocmai modificarea unei hotărîri de guvern. Ne puteţi reda esenţa acestei măsuri adoptate de Guvernul Boc?

C.I.: Sigur că da. Este vorba de abrogarea HG.1211/2005, ce prevedea sprijin de la bugetul de stat pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală, după cum urmează: pentru animalele moarte provenite de la crescătorii individuali sau găsite moarte, a căror colectare şi neutralizare intră în sarcina consiliilor locale, subvenţie de 100%; pentru animalele moarte din fermele de animale şi deşeurile provenite din activitatea industriei cărnii şi alte produse de origine animală, subvenţie de 50%. Aceste subvenţii au fost eliminate prin adoptarea OG. nr. 14/2010. Ca urmare, consiliile locale vor fi obligate să suporte în întregime cheltuielile de ridicare, transport şi neutralizare a animalelor moarte. Neavînd bani alocaţi pentru această activitate, cheltuielile sînt lăsate la latitudinea crescătorului de animale care va fi obligat să plătească costurile acestor neutralizări ce urcă la circa cinci milioane lei vechi pe cap de animal pierdut.
Această ordonanţă nedorită poate crea probleme socio-economice inclusiv PROTAN-ului Dej, societate ce prelucrează aceste deşeuri provenite din judeţul Cluj şi cele limitrofe.

Rep.: Şi acum, domnule deputat, Cornel Itu, să „coborîm” dialogul nostru de la Bucureşti la Bobîlna, localitate în care vă aflaţi pentru a şasea oara în primele trei luni ale acestui an. Aveţi o anume slăbiciune pentru această comună?

C.I.: Răspunsul este afirmativ, deoarece eu m-am născut lîngă hotarele Bobîlnei, la Ciubăncuţa, încît mă simt sufleteşte de-al locului. Bobîlna este o comună îmbătrînită, din datele oferite de domnul Augustin Mureşan, primarul comunei, media de vîrstă trece de 65 ani. Multe case au rămas nelocuite, iar cele 10.000 ha., teren agricol ale satelor componente sînt, în majoritate, nelucrate.
Am rămas plăcut surprins de faptul că la Bobîlna au venit 32 familii din judeţul Bistriţa-Năsăud, majoritatea din satul Telciu, cumpărîndu-şi în satul Anteş, case, pămînt, dar şi animale. Ei şi mulţi alţii, pe ale căror nume nu le cunosc bine , au fost prezenţi la acestă întîlnire de lucru pentru a se informa şi documenta cum pot accesa fonduri europene pe Măsurile 141 şi 112. Pentru acesta trebuie făcute şi depuse de urgenţă proiecte şi planuri de afaceri.

Rep.: Au ridicat probleme deosebite posibili fermieri ai Bobîlnei?

C.I.: Da. Şi încă multe. Mai întîi că nu ştiu să întocmească acele proiecte ce intermediază accesarea banilor comunitari, motiv pentru care atît primarul cît şi eu le-am promis tot sprijinul, inclusiv cu funcţionari de la Cabinetul parlamentar şi ai primăriei. Un al domeniu al nemulţumirilor îl constituie lipsa subvenţiilor promise, comuna primind, pînă în martie 2010, doar prima tranşă a banilor cuveniţi din 2009, încît le creează probleme mari privind înfiinţarea culturilor din acest an agricol.

Preţul mic al laptelui şi nerespectarea contractelor cu societatea prelucrătoare îi fac pe producători să dea laptele la porci, iar producţia agricolă din gospodăriile mai puternice nu are desfacerea necesară asigurată, sens în care am hotărît ca, după Sărbătorile de Paşte, să organizez o deplasare a producătorilor la Agro Transilvania, pentru a găsi soluţiile unei viitoare cooperări. Costul autocarului îl voi suporta eu. Tot în acest cadru, specialiştii în agricultură au prezentat condiţiile tehnologice ce trebuie respectate în efectuarea campaniei agricole de primăvară, în special privind însămînţările din prima urgenţă, ce trebuie să nu piardă în totalitate multul zăpezii.

Sursă: ziarulfaclia.ro