Vizita la Spitalul Municipal Dej

Vizita la Spitalul Municipal Dej, alaturi de d-nul Rares Trisca, secretar de stat la Ministerul Sanatatii si d-nul consilier local, Malyarcsuc Adrian. Multumim pentru calduroasa primire d-nei director medical Antonela Nicoara si d-nului Pandrea Mihai, manager al Spitalului municipal Dej!

Dragobete

Astăzi sărbătorim Dragobetele, o zi dedicată iubirii și bunei dispoziții. Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic el era la daci zeul care, ca un “nas cosmic”, oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se “logodesc” in acesta zi.
Vă doresc o zi plină de iubire și voie bună!

Memoria suferinței la Gherla

In aceasta dupa-masa, la Gherla, am participat la conferinta “Vindecarea prin memorie. Inchisoarea din Gherla pe harta Gulagului romanesc”, sustinuta de parintele Grigore Benea si secretarul de stat Radu Preda.

Modul de corelare, în timp, între invesțiile în infrastructura publică finanțate prin programe europene diferite

INTERPELARE

Adresată: doamnei Viceprim- Ministru Sevil Shhaideh, Ministrul  Dezvoltării Regionale

De către: Cornel Itu, deputat PSD

Obiectul interpelării: Modul de corelare, în timp, între invesțiile în infrastructura publică finanțate prin programe europene diferite

Stimată doamnă  Viceprim- Ministru,

In cadrul actual de programare 2014-2020 se implemetează investiții în infrastructura publică prin programe diferite. Facem aici referință la:

1. Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) Axa Prioritară 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiţii de management eficient al resurselor, Obiective specifice 3.2 Creşterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populaţiei.

Relevant pentru problema supusa rezolvării sunt acțiunile  finanțate pentru:

  • Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi şi fazate), cu următoarele tipuri de subacţiuni:
  • Construirea/reabilitarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate (cu treaptă terţiară de epurare, acolo unde este cazul) care asigură colectarea şi epurarea încărcării organice biodegradabile în aglomerări mai mari de 2.000 l.e., acordându-se prioritate aglomerărilor cu peste 10.000 l.e.;
  • Reabilitarea şi extinderea sistemelor existente de transport şi distribuţie a apei;
  • Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale.

Potențiali aplicanți: Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Operatorii Regionali (OR) de Apă

2. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 ( PNDR) – program prin care se acordă fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico – socială a spaţiului rural din România, Submăsura 7.2 – Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică

Relevant pentru problema supusă rezolvării sunt acțiunile  finanțate pentru :

  • creare și modernizare a infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă/apă uzată, constituie elemente de bază pentru comunitatea rurală;

Potențiali aplicanți: Comunele și asociațiile acestora conform legislației naționale în vigoare;

Descrierea problemei:

La momentul de față, atat în județul Cluj unde am constatat că aceste programe prezentate mai sus, POIM Axa Prioritară 3 si PNDR Submăsura 7.2 sunt printre cele mai înaintate din țară, cat și în alte județe, este identificată o defazare, care creează imposibilitatea începerii unor categorii de  lucrări, între programele POIM și PNDR, datorită necesității finalizării lucrărilor aferente alimentăriilor cu apa/canalizarea iar poi refacerea/ modernizarea drumurilor.

Programul POIM este întarziat, nefiind aprobată nicio aplicație de finanțare,  cu exceptia celor fazate,  pentru etapa de programare 20114-2020. Mai mult de atat, fiind proiecte majore, este necesară și aprobarea Comisiei Europene, ceea ce duce la o prelungire a intrării in execuție a Contractelor de Lucrări aferente, estimată cel mai devereme in vara anului 2018!

În județul Cluj, prin  PNDR Submăsura 7.2 sunt aprobate sau în curs de aprobare 18 proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere in 18 comune, dintre care un număr de 7 comune  sunt incluse în proiectul pentru dezvoltarea infrastructurii de apă sau/și canalizare, aplicația de finațare depusă de Operatorul  Regional de Apă Cluj-Sălaj.

Exemple de comune cu proiecte pentru modernizarea infrastructurii rutiere aprobate sau in curs de aprobare sunt următoarele: Chiuești, Bonțida, Căianu, Mihai Viteazu, Cuzdrioara, Jucu, Mesesenii de jos, Frata,Vad, Bobalna, Țaga, Buza, Iara, Sacuieni, Negreni, Margau.

Exemple de comune cu proiecte  incluse în aplicația de finanțare a Operatorului Regionali (OR) de Apă Cluj-Sălaj pentru componenta Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă în localităţile urbane şi rurale: Cășeiu ,Chiuești, Mica,Unguraș, Bobalna, Recea Cristur, Buza,Cătina,Sanmartin,Taga,Sic, Poieni, Sancraiu,Izvarul Crisului,Aghiresu,Baisoara,Capusu Mare ,Garbau,Gilau, Apahida,Aschileu, Baciu,Bontida,Chinteni,Cojocna,Ceanu Mare,Feleacu,Floresti,Iclod,Vultureni mun.Cluj Napoca ,Dej si Gherla si orasul Huedin din Jud Cluj Hereclen , Mirsid , Napradea , salatic , Dragu , sanmihaiu Crasnei , Banisor Cizer , Pericei , Maieriste , Sarmasag , Bobota , Nusfalau , Boghis , Ip , Halmasd , Lozna , Crasna , Camar , Carastelec , Valcau de Jos , mun Zalau orase Chehu silvaniei Simleul Silvaniei si Jibou di jud Salaj din care Chiuesti, Bontida, Cuzdrioara, Mesesenii de jos,Bobalna, Taga, Buza (proiecte prinse si la dezvoltarea infrastucturii rutiere).

Această defazare în timp a investiților în infrastructura de utilități alimentarea cu apă/ canal față de investițiile în  modernizarea drumurilor, estimată de noi la cel puțin 12 luni (se ține cont de achizițiile și realizarea prealabilă a lucrărilor aferente sistemelor de alimentare cu apă și/ sau canalizare  în localităţile rurale), va conduce la inconveniențe majore pentru comunele care au deja aprobate sau în curs de aprobare proiecte pentru modernizarea drumurilor comunale, ducand la blocarea unor proiecte și pierderea unor finanțări considerabile și de aici toate consecințele birocratice aferente.

Pentru aceste considerente enunțate mai sus vă solicit prezentarea unor măsuri urgente care pot fi aplicate, avand în vedere blocajul din perioada 2014-2017 si perioada de timp,  extrem de redusă, rămasă la dispoziție pentru implementarea programelor/proiectelor.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă,
Cornel Itu – deputat PSD
Circumscripţia 13 – Cluj

Lemne pentru locuitorii din Munții Apuseni

Adresată:  domnului Daniel Constantin, Ministrul  Mediului, Apelor și Pădurilor

De către:  Cornel Itu, deputat PSD        

Obiectul interpelării:  Cu privire la unele prevederi din Legea 144/2000, numită generic Legea moților din Munții Apuseni

Stimate domnule ministru, locuitorii din satele de munte sunt lipsiți de mijloace de subzistență. Dintotdeauna, ocupația de bază a persoanelor din aceste comunități a fost munca la pădure și valorificarea lemnului în piețele din țară sub formă de material lemnos semiprelucrat în unelte din lemn,vase din lemn sau cherestea și grinzi. Legislația actuală permite atribuirea de materiale lemnoase acestor localnici, însă fără să le asigure documente legale de însoțire a lemnului către piețele din țară, la târguri sau oboare, pentru valorificare.

Având în vedere această situație, ar fi oportună modificarea Legii 144/2000, astfel încât să prevadă atribuirea de material lemnos din pădurile statului de la 10 la 15 mc. pe familie și pentru care să se prevadă emiterea de avize de însoțire către toate piețele, oboarele și târgurile din țară după solicitarea fiecăruia.

De asemenea, se cer prevederi legale care să permită eliberarea de avize de însoțire la piețele din țară pentru lemnul obținut din composesoratele satelor de munte pentru lemnul obținut din pădurile primăriilor din comunele de munte și pentru lemnul provenit  din pădurile proprii cu titlu de persoană fizică.

Este cunoscut faptul că familiile din satele de munte au obținut întotdeauna material lemnos ca ajutor material, dar nu li s-au dat niciodată documente de însoțire pentru lemnul ce urma să fie vândut în piețele din țară. Astfel, s-a perpetuat o situație nedreaptă, întrucât, pe de o parte, aceste familii au dreptul în mod legal la ajutoare sub formă de material lemnos pentru completarea veniturilor, dar când vor să-l valorifice nu li se permite, mai mult li se confiscă marfa obținută legal și sunt sancționate cu amenzi foarte mari ori li se confiscă mașinile,tractoarele și căruțele. Acest fenomen adâncește și mai mult sărăcia populației din zonele de munte.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să analizați oportunitatea modificării Legii 144/2000, pentru a îndrepta această situație nefavorabilă pentru numeroase familii nevoiașe din zonele montane ale României.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu stimă,

Cornel Itu
Deputat PSD
Circumscripţia 13 – Cluj

Probleme de circulație în comuna Feleacu, pe DN1E60

Adresată: domnului Alexandru Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor

De către:  Cornel Itu, deputat PSD        

Obiectul interpelării:  Parapetele și bordurile montate de CNADNR pe mijlocul drumului național DN1E60, pe raza comune Feleacu, pe post de separatoare de sensuri, afectează grav intervenția echipajelor în caz de accident

Domnule ministru, vă semnalez situația gravă de pe raza comunei Feleacu, județul Cluj, unde CNADNR a plasat pe mijlocul drumului național DN1E60 parapete și borduri cu scopul de a separa sensurile, lucrările fiind efectuate în cadrul proiectului „Modernizarea infrastructurii privind siguranța circulației pe DN1 în satele liniare și puncte negre”. Atât localnicii, cât și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea cu privire la riscurile enorme la care sunt supuse atât persoanele care necesită ajutor medical de urgență, cât și echipele de intervenție pentru accidente din cauza separatoarelor care împiedică traficul fluid și în condiții de siguranță a autospecialelor.

Bordurile amplasate de CNADNR pe mijlocul drumurilor pun în dificultate mașinile ISU Cluj în cazul intervențiilor. Astfel, de fiecare dată când echipajele ISU pleacă spre localitatea Vâlcele (comuna Feleacu), dacă apar pe traseu vehicule care se deplasează mai greu, mașinile de intervenție trebuie să intre pe contrasens sau să escaladeze bordura pentru a ajunge cât mai repede la caz. De asemenea, lungimea separatoarelor obligă ambulanțele să meargă până la capătul lor și să se întoarcă pentru a reveni pe banda opusă de mers, ori obligă echipajul de intervenție să sară peste parapete ca să ajungă mai rapid la victimă în caz de accident. Toate aceste situații măresc timpul de intervenție și pun în pericol atât viețile pacienților, cât și pe cele ale echipajelor.  

Cetățenii din comuna Feleacu au organizat proteste și au formulat mai multe petiții pe tema nesoluționării acestor probleme, fiind susținuți de Prefectura județului Cluj, care a trimis, în cursul anului 2016, două adrese în atenția Ministerului Transporturilor. Prefectura județului Cluj a solicitat reevaluarea situației semnalate și a cerut să i se comunice modalitățile de soluționare identificate de Ministerul Transporturilor.  Drept răspuns, CNADNR a arătat că separatoarele sensurilor de circulație, care variază în înălțime (în localitatea Feleacu, unde sunt 3 benzi de circulație și în localitatea Păniceni, unde sunt 2 benzi de circulație au 4 cm; în localitățile Vâlcele și Tureni, unde sunt 4 benzi, au 15 cm), au scopul de a preveni apariția accidentelor, iar prin întreruperea frecventă a acestora s-ar pierde utilitatea și funcționalitatea lor. Totodată, CNADNR a transmis că, din considerente de siguranță rutieră, benzile de circulație au fost diminuate de la 3,50 m la 3,25 m și la 3 m, avându-se în vedere că între lățimea benzii și viteza de circulație există o relație de proporționalitate directă.

Domnule ministru, explicația și justificările oferte de CNADNR nu funcționează și nici nu au funcționat în confruntarea cu realitatea. Accidentul mortal produs în data de 12.11.2016 în localitatea Vâlcele, când o fetiță a fost călcată pe trecerea de pietoni, iar echipajul de intervenție a fost nevoit să treacă cu mașina ambulanței peste bordură și să meargă pe contrasens pentru a-și face datoria, a dus la încetinirea acțiunii de salvare și la rezultate tragice.

Având în vedere situația semnalată, vă solicit să luați măsuri urgente pentru fluidizarea traficului în zonele menționate, prin îndepărtarea bordurilor și a separatoarelor de sensuri.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu stimă,

Cornel Itu
Deputat PSD
Circumscripţia 13 – Cluj


Răspunsul primit #1

Răspunsul primit #2

Probleme de construcție la centura ocolitoare a municipiului Gherla

INTERPELARE

Adresată: domnului Alexandru Răzvan Cuc, Ministrul Transporturilor
De către:  Cornel Itu, deputat PSD
Obiectul interpelării:  Probleme de construcție la centura ocolitoare a municipiului Gherla

Domnule Ministru,

Centura de ocolire a municipiului Gherla (VOG), inaugurată cu mare fast de fostul prim-ministru Emil Boc în data de 14 august 2009, are o lungime de 5,5 km, valoarea investiţiei fiind de 7,8 milioane de lei. Lucrările au început în anul 2007 și au fost finanțate de la Banca Europeană de Investiții și de Guvernul României. 

După două zile de la inaugurare, șoseaua s-a surpat din cauza constructorilor/proiectanților care au neglijat stratificatia terenului și studiul geotehnic din zonă. Lucrările de reparații au durat atunci cinci luni, centura fiind închisă până în decembrie 2009. În toamna anului 2015, corpul drumului a cedat din nou, în același loc, respectiv la km 3+850.

Soluția folosită deja de patru ori până în prezent, de a se interveni cu un nou strat de asfalt pentru a aduce carosabilul la același nivel, s-a dovedit ineficientă, intervenindu-se asupra efectului si nu asupra cauzei, reprezentând doar o cheltuială fără rezultat(tona de mixtura asfaltica pusa in opera, fiind cca 350 lei +tva). În acest an, corpul drumului a începus să cedeze din nou, exact pe aceeași porțiune unde au existat probleme încă de la inaugurarea din 2009. Este evident că problema de fond e legată de stratificatia terenului din zona, iar asfaltarea și reasfaltarea porțiunii de carosabil care se deniveleaza nu este o soluție.

Centura ocolitoare a municipiului Gherla faciliteaza accesul înspre și dinspre Dej din întreaga zonă vestică și estică a țării.  Există un risc foarte mare ca circulația între Cluj-Napoca și Dej sa fie ingreunata, traficul urmand a fi deviat prin municipiul Gherla sau pe drumul judetean Gherla — Mintiu Gherlii — Mănăstirea — Dej, cu disconfort evident asupra traficului.

 În cazul în care nu se va mai putea circula pe șoseaua de centură, miile de autovehicule care tranzitează această zonă vor fi nevoite să treacă pe o rută ocolitoare, respectiv prin Gherla — Mintiu Gherlii — Mănăstirea — Dej, creându-se ambuteiaje grave.

Domnule ministru, am semnalat în numeroase rânduri această problemă ce pune în pericol buna desfășurare a traficului  si sigurantei circulatiei pe acest sector, însă până în prezent nu s-a găsit o soluție reală. În urma ultimei interpelări adresate Ministerului Transporturilor, în data de 24.11.2015, mi s-a răspuns, în data de 10.12.2015, că s-a inițiat procedura de achiziție publică a serviciului de expertiză tehnică pentru tot sectorul de drum, procedura urmând să se finalizeze în 30 de zile. Totodată, mi se transmitea că „vor fi luate toate măsurile necesare prevenirii apariției de noi degradări a sectorului de drum.” Din păcate, această promisiune nu s-a concretizat.

 Cu speranța că de această dată intervenția mea va găsi un răspuns viabil, vă rog să îmi transmiteți care au fost rezultatele expertizei tehnice,  si ce măsuri s-au dispus în urma recomandarilor din expertiza și  cum va soluționa Ministerul pe care îl conduceți această problemă de infrastructură.

Solicit răspuns scris și oral.

Cu stimă,
Cornel Itu
Deputat PSD Colegiul nr.6 Dej
Circumscripţia 13 – Cluj


Răspunsul primit

“Mica Unire”, un moment important pentru România

Astăzi, 24 ianuarie, sărbătorim ziua care a rămas în istoria românilor ca momentul în care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, de către Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei și Țării Românești.

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de atitudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor.

Să celebrăm împreună Unirea Principatelor şi să reflectăm la semnificaţia acestei zile în care înţelegem că România suntem fiecare dintre noi şi toţi laolaltă.

La Mulţi Ani!

Ziua poetului național

Depunere de coroane la Dej, cu prijelul implinirii a 167 de ani de la nasterea marelui poet Mihai Eminescu si Ziua Culturii nationale. Îmi declar bucuria pentru această sărbătoare națională dedicată culturii poporului nostru român, cultură prin care o națiune își afirmă și promovează valorile identității sale. Acest moment de sărbătoare se datorează eforturilor mele și a colegilor din Camera Deputaților, prin stabilirea zilei de 15 ianuarie ca Ziua Culturii Naționale (Legea 238/2010).

Ziua de 15 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător pentru a celebra cultura poporului român, semnificând ziua de naștere a marelui poet, Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu.
Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra valorilor culturii române, în general, și a proiectelor culturale de interes național.

Îmi doresc ca Ziua Culturii Naționale și marcarea nașterii lui Mihai Eminescu să reprezinte un moment special al reunirii românilor în jurul valorilor naționale, un prilej de mândrie că suntem români.