Cornel Itu

Social-democrat convins, deputatul Cornel Itu, este caracterizat de dejeni ca un tip echilibrat, ce analizează cu profunzime impactul acţiunilor politice ce le promovează în Colegiul nr. 6 Dej, unde şi-a obţinut mandatul de parlamentar în această legislaţie, consultîndu-se permanent cu electoratul pe care îl caută la fiecare sfîrşit de săptămînă, pentru a-i cunoaşte ofurile ce pot deveni suport în interpelările parlamentare, sau amendamente la actele normative propuse spre dezbatere în Parlament.

Chiar dacă ingineria mecanică şi-a dobîndit-o prin studii universitare, vocaţia genealogică îi ţine atenţia sporită pe agricultură, motiv pentru care l-am şi provocat la un scurt dialog tematic, mai ales că mediul natural în care ne-am întîlnit şi ne-am strîns mîinile, a fost Bobîlna, localitate cu o mare rezonanţă istorică a truditorilor pămîntului.

Rep.: Ce face Guvernul, Parlamentul, Ministerul Agriculturii pentru a mişca agricultura noastră din îngheţul , ca să nu-i spun mocirla, în care se află?

C.I.: Guvernul, prin specialiştii săi, pregăteşte legi pe care le supune dezbaterii parlamentare, unde opoziţia minoritară se bate cu puterea pentru ca aceste legi să fie fiabile, iar Ministerul Agriculturii trebuie să le pună în practică.
Din nefericire, chiar dacă legile sînt bune, Guvernul Boc vine cu hotărîri şi ordonanţe de guvern şi le modifică , încît acest sector important şi vital al economiei naţionale, care se cheamă agricultură, rămîne tot în postura de… cenuşăreasă.

Rep.: Apropo de modificarea unor acte normative, zilele trecute aţi prezentat o interpelare ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Mihail Dumitriu, care avea ca subiect tocmai modificarea unei hotărîri de guvern. Ne puteţi reda esenţa acestei măsuri adoptate de Guvernul Boc?

C.I.: Sigur că da. Este vorba de abrogarea HG.1211/2005, ce prevedea sprijin de la bugetul de stat pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală, după cum urmează: pentru animalele moarte provenite de la crescătorii individuali sau găsite moarte, a căror colectare şi neutralizare intră în sarcina consiliilor locale, subvenţie de 100%; pentru animalele moarte din fermele de animale şi deşeurile provenite din activitatea industriei cărnii şi alte produse de origine animală, subvenţie de 50%. Aceste subvenţii au fost eliminate prin adoptarea OG. nr. 14/2010. Ca urmare, consiliile locale vor fi obligate să suporte în întregime cheltuielile de ridicare, transport şi neutralizare a animalelor moarte. Neavînd bani alocaţi pentru această activitate, cheltuielile sînt lăsate la latitudinea crescătorului de animale care va fi obligat să plătească costurile acestor neutralizări ce urcă la circa cinci milioane lei vechi pe cap de animal pierdut.
Această ordonanţă nedorită poate crea probleme socio-economice inclusiv PROTAN-ului Dej, societate ce prelucrează aceste deşeuri provenite din judeţul Cluj şi cele limitrofe.

Rep.: Şi acum, domnule deputat, Cornel Itu, să „coborîm” dialogul nostru de la Bucureşti la Bobîlna, localitate în care vă aflaţi pentru a şasea oara în primele trei luni ale acestui an. Aveţi o anume slăbiciune pentru această comună?

C.I.: Răspunsul este afirmativ, deoarece eu m-am născut lîngă hotarele Bobîlnei, la Ciubăncuţa, încît mă simt sufleteşte de-al locului. Bobîlna este o comună îmbătrînită, din datele oferite de domnul Augustin Mureşan, primarul comunei, media de vîrstă trece de 65 ani. Multe case au rămas nelocuite, iar cele 10.000 ha., teren agricol ale satelor componente sînt, în majoritate, nelucrate.
Am rămas plăcut surprins de faptul că la Bobîlna au venit 32 familii din judeţul Bistriţa-Năsăud, majoritatea din satul Telciu, cumpărîndu-şi în satul Anteş, case, pămînt, dar şi animale. Ei şi mulţi alţii, pe ale căror nume nu le cunosc bine , au fost prezenţi la acestă întîlnire de lucru pentru a se informa şi documenta cum pot accesa fonduri europene pe Măsurile 141 şi 112. Pentru acesta trebuie făcute şi depuse de urgenţă proiecte şi planuri de afaceri.

Rep.: Au ridicat probleme deosebite posibili fermieri ai Bobîlnei?

C.I.: Da. Şi încă multe. Mai întîi că nu ştiu să întocmească acele proiecte ce intermediază accesarea banilor comunitari, motiv pentru care atît primarul cît şi eu le-am promis tot sprijinul, inclusiv cu funcţionari de la Cabinetul parlamentar şi ai primăriei. Un al domeniu al nemulţumirilor îl constituie lipsa subvenţiilor promise, comuna primind, pînă în martie 2010, doar prima tranşă a banilor cuveniţi din 2009, încît le creează probleme mari privind înfiinţarea culturilor din acest an agricol.

Preţul mic al laptelui şi nerespectarea contractelor cu societatea prelucrătoare îi fac pe producători să dea laptele la porci, iar producţia agricolă din gospodăriile mai puternice nu are desfacerea necesară asigurată, sens în care am hotărît ca, după Sărbătorile de Paşte, să organizez o deplasare a producătorilor la Agro Transilvania, pentru a găsi soluţiile unei viitoare cooperări. Costul autocarului îl voi suporta eu. Tot în acest cadru, specialiştii în agricultură au prezentat condiţiile tehnologice ce trebuie respectate în efectuarea campaniei agricole de primăvară, în special privind însămînţările din prima urgenţă, ce trebuie să nu piardă în totalitate multul zăpezii.

Sursă: ziarulfaclia.ro