Cornel Itu

Archive for Martie, 2011

Stimați colegi,

Publicată la începutul lunii ianuarie 2011, Legea educației naționale continuă să preocupe opinia publică dând naștere la discuții controversate privitoare la aplicarea ei, datorită numeroaselor greșeli de fond pe care le conține.

Unul din principiile izvorâte din ConstituÈ›ia României È™i care guvernează Legea învățământului este principiul echității în virtutea căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare. ConstituÈ›ia României prin articolul 16 afirmă È™i garantează egalitatea în drepturi : ” (1) Cetățenii sunt egali în faÈ›a legii È™i a autoritaÈ›ilor publice, fără privilegii È™i fără discriminări. ”

Legea învățământului stipulează că în învățământul primar, clasa va cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 25, iar pentru învățământul gimnazial în medie 25 de elevi, nu mai puțin de 12 și nu mai mult de 30.

Pînă aici, totul e clar și în același timp echitabil pentru toți cetățenii

României. Din nefericire, la prevederile art. 63, al.(2), apare în mod surprinzător și

aberant o excepÈ›ie potrivit căreia “…. în localitățile în care există cerere pentru forma de învătământ în limba maternă a unei minoritati naÈ›ionale, efectivele formaÈ›iunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiintarea È™i funcÈ›ionarea acestor formaÈ›iuni de studiu aparÈ›ine Ministerului Educatiei, Cercetării, Tineretului È™i Sportului, cu consultarea consiliului de adminisÈ›ratie al unității de învățământ respective. ”

Situația dă naștere la o întrebare de bun simț: unde este egalitatea cetățenilor în fața legii, unde este dreptul egal la învățământ pentru toți cetățenii indiferent de etnie?

În ce situație se vor găsi elevii de etnie română în raport cu elevii de  alte etnii, cetățeni români cu toții și supunându-se unor legi diferite? Sunt oare unii mai egali decât alții?

Putem spune că cetățenii de etnie română sunt discriminați, iar cei de alte etnii beneficiază de un privilegiu. Oare aceasta este calea de realizare a armoniei,

înțelegerii și conviețuirii între toți cetățenii României, fără deosebire de naționalitate?

Sunt convins că odată cu aplicarea legii în forma actuală vor apărea fără îndoială reacții dure, pe deplin justificate, din partea celor afectați, reacție la care legiuitorul va trebui să rapundă.

Cornel Itu

Deputat PSD

ÃŽntrebare

Adresată : Domnului Ioan Nelu Botiș Ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

De către : Deputat PSD Cornel Itu

Obiectul întrebării : De ce există diferențe între învățămîntul la zi și cel la seral?

Domnule Ministru,

Legea 263/2010 ”Sistem unitar de pensii ” art 49 alineat 1 b stipulează că:

“(1) In sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive, denumite in continuare perioade asimilate, in care asiguratul:
b) a urmat cursurile de zi ale învatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiÈ›ia absolvirii acestora cu diplomă.”

Este cunoscut faptul că învățământul universitar cuprindea și forma de învățământ la seral. Studenții care au urmat cursurile serale în pofida faptului că au lucrat în acelși timp cu jumătate de normă în producție, sunt exceptați de la prevederile legii prin care absolvenților cursurilor de zi, anii de studiu, li se iau în calcul la vechimea în muncă.

Cum se explică discriminarea între cele două categorii de stundenți curs de zi pe de-o parte și curs seral pe de altă parte, având în vedere că au urmat aceleași studii, au obținut aceleași diplome, ba mai mult în tot acest timp studenții seraliști au depus eforturi suplimentare în direcția perfecționării profesionale având în vedere că pe lîngă studiile propriu-zise, lucrau cu jumătate de normă?

Aștept răspuns în scris și oral.

Cornel Itu
Deputat PSD Colegiul nr. 6 Dej